Translate

marți, 12 martie 2019

PRESURA CU CRESTET ALB, Emberiza leucocephala

PRESURA CU CRESTET ALB, Emberiza leucocephala












       O aparitie foarte rara pe la noi, eu am vazut-o la mijloc de februarie, in Dobrogea litorala. E o pasare asiatica, cuibareste in  Siberia, si Asia centrala si de est - Mongolia, China, Kazakhstan, Afghanistan, nu neaparat in padurile de conifere, cum ar sugera denumirea ei in engleza, ci si in in terenuri mai deschise, aflate insa in apropierea taigalei asiatice. Migreaza iarna spre sudul Asiei, si, uneori, o parte din acesti migratori se mai ratacesc si prin Europa. La noi apare fie in tinuturi mai reci, asemanatoare locurilor ei de cuibarire, fie pe linia litoralului, o linie importanta de migratie. In migratie ii plac de asemenea locurile cu multa umiditate, eu am vazut-o intr-o zona ce parea arida dar era pe marginea unor lagune.
      Nu am vazut-o si fotografiat-o foarte bine, totusi este singura presura care prezinta aceasta particularitate, de a avea o dunga mediana alba pe cap, mai ales masculii in penaj nuptial. La femela aceasta dunga lipseste, iar la masculii de penaj de iarna este mai estompata. La mijloc de februrie, pe zapada si gheata inca, penajul presurii este de tranzitie, totusi dunga alba se observa clar. 







      Foarte greu de gasit, Dobrogea este plina de presuri in miez de februarie, presuri galbene, presuri de stuf, presuri sure, si cateodata, in procent infinit de mic, presuri de tundra, presuri mici, presuri cu crestet alb. Dintre toate acestea, presura cu crestet alb este cea mai inrudita cu presura galbena, de care o diferentiaza insa caracteristica dungii albe mediane de pe cap precum si lipsa nuantei de galben. La masculi diferenta vizuala este foarte marcata, la femele mai putin. Aceste doua specii si hibridizeaza destul de des. Au fost observati mult indivizi hibrizi, cu caracteristici imprumutate si de la o specie si de la alta. La masculul in penaj nuptial predomina culoarea maron intens, la obraji, fruntea devine neagra, iar pata de alb devine din ce in ce mai vizibila.
       Locurile ei preferate de iernat sunt in India iar la cuibarire, un numar foarte mic de perechi trec granita intre Europa si Asia, pe linia muntilor Urali.
      Ciocul il are groscior, asemanator cu cel al presurii galbene, de culoare gri. Forma ciocului arata preferinta ei pentru seminte, desi in sezonul cresterii puilor, devine si insectivora. Se hraneste la sol sau in tufisurile mici, in arbusti - acolo si trebuie sa ne uitam dupa ea. Tot la sol sau in mici tufisuri si cuibareste, incepand cu luna mai, si uneori, are doua ponte pe an. Dar, cum spuneam, aceste cuibariri ale speciei au loc departe de Romania, in tot ce inseamna Asia, dincolo de Urali.
      

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu