Translate

Se afișează postările cu eticheta rata sunatoare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta rata sunatoare. Afișați toate postările

sâmbătă, 24 ianuarie 2015

RATA SUNATOARE, Bucephala clangula

RATA SUNATOARE, Bucephala clangula



























































      Tot o rata din extremitatile nordice ale Europei, tot o rata care cuibareste in scorburi si tot o rata care si-a ales Oltul ca loc de iernare, alaturi de ferestrasul mic. Parca ar fi venit ca doua prietene plecate impreuna in calatoria de iarna, asa se tineau aproape una de cealalta. Dealtfel am citit ca cele doua specii se intampla sa mai hibrideze, semn ca sunt intr-adevar foarte inrudite si genetic si traiesc si destul de strans in acelasi habitat.







     Desigur, aici era probabil doar o simpla coincidenta prezenta celor doua pasari in ochiul dezghetat, mai ales ca erau rare astfel de ochiuri. Vazandu-le de departe am crezut ca sunt vreo pereche, sot si sotie, dar tabloul nu se potrivea pentru ca masculul "ferestrasei" ar fi trebuit sa aiba capul coafat intr-un alb vaporos asortat cu gheturile. Pasarea neidentificata de langa ferestras avea insa capul negru, un cioc mai gros. Era o femela de rata sunatoare si vedeam specia pentru prima data. 




    Numele si-l trage de la "cantecul" sunator pe care il scoate cu capul ridicat si lasat pe spate, atat masculul cat si femela.















Ratele sunatoare  vin la iernat pe apele noastre in fiecare an, intr-un numar mai mare sau mai mic.






      Uneori o vezi singura pe ape, alteori in mici stoluri pure de rata sunatoare, de multe ori in stoluri mixte de rate, mai ales rate cu cap castaniu si rate sunatoare.






























      Oricat de aproape ar parea Oltul de mine, sau Dunarea, nu e chiar asa. Trebuie zi speciala de excursie in anotimp greu, cand drumurile ce duc la ape sunt aproape impracticabile, pline de noroi sau gheata sau nameti. Nu e o pasare care sa vina la podurile intinse cu asfalt ale marilor drumuri, asa cum mai fac lisitele, lebedele de vara, ratele mari si cu cap castaniu. 








     O aflam cel mai des mai in departarile Oltului , la ape mai adanci unde ii place sa se scufunde.








      O alta intamplare norocoasa a fost sa o vad la inceput de februarie, singura, pe un mic lac din judetul Gorj, tot o femela.
















   Din ce am vazut eu, ratei sunatoare ii  plac cotloanele mai ascunse si mai salbatice ale Oltului, cotloane tare greu de gasit in conditiile in care raul este amenajat hidrotehnic pe tot cursul lui. 



      Si acum a fost o pura intamplare intalnirea cu rata sunatoare. Daca ferestrasul a stat destul de mult timp in acel ochi de apa dezghetat, cam un sfert de ora, rata sunatoare nu a stat mai mult de un minut dupa care a zburat in locuri si mai ascunse.





     Cum e obiceiul la rate, masculul are un penaj mai frumos, mai elegant decat femela care are un penaj in culorile simple ale padurii si pamantului unde cuibareste. Astfel femela are un penaj cenusiu pe corp si cu un cap de culoare cafenie inchis. Din departare se vede negru, iar corpul un fel de argintiu, potrivit cu pamanturile si apa inghetata. 


















   Masculul are un cap de culoare verde metalica, mult mai inchisa insa nuanta decat la ratoiul mare incat de la distanta si capul lui se vede negru. Pe corp are insa foarte mult alb pe partea ventrala care vine in contrast elegant cu culorile inchise, si mai are specifica o pata de culoare alba intre ochi si cioc, pe obraz. In unele materiale mai este numita din acesta cauza si rata cu ochelari, dar pata nu este in jurul ochiului ci sub ochi, pe obraz. Simpatica e si denumirea pasarii in limba italiana,"Patru-ochi".  Referitor la ochi in multe limbi se numeste rata cu ochi de aur, cu ochi aurii, de la culoarea galbena stralucitoare care contrasteaza bine cu fundalul verde sau brun inchis.
























       Ritualul de nunta este foarte frumos dar poate fi vazut doar in nordul Europei, in zonele de taiga si lacuri, acolo unde perechile merg sa cuibareasca. Bobocii de rata sunatoare sunt foarte frumosi si curajosi, mai ales cand sar pentru prima data din scorburile lor situate la mare inaltime in copaci, pentru a merge la ape cu mama lor. De multe ori cuibaresc in scorburile, cuiburile de ciocanitoare neagra si se pare ca accepta si cuiburi tip scorbura instalate artificial in copaci. Uneori mai cuibareste si in vizuini de rozatoare. Are foarte multi pradatori naturali, mai ales la boboci si la ouale din cuib, ceea ce le reduce destul de mult efectivele. Si dificultatea gasirii unor scorburi adecvate poate fi o problema.
        Rata sunatoare e foarte buna scufundatoare, una dintre cele mai bune in categoria ei.














     O rata mai mult zoofaga, in scufundarile ei prinde mai ales crustacei, moluste, insecte acvatice, mici pestisori etc.



































24 dec.2021






5 ianuarie 2022, Oltenia

















































mascul juvenil


2 ianuarie 2023







30 ianuarie 2023, cca 200 de rate sunatoare pe Olt.




















25 decembrie 2023