Translate

Se afișează postările cu eticheta Greater spotted eagle. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Greater spotted eagle. Afișați toate postările

marți, 4 iunie 2024

ACVILA TIPATOARE MARE, Clanga clanga
















      Acvila tipatoare mare este o acvila care apare regulat la noi in tara, dar rar. Cel mai des este vazuta la iernat sau in pasaj, in Delta Dunarii si in Dobrogea in general. E o pasare euro-asiatica, cu accent pe Asia si partea estica a Europei si de aceea apare si la noi cel mai des in zona de sud-est a tarii. Sporadic poate sa apara oriunde in tara, dar nu prea se intampla. 
   Este o acvila de talie mare, dar nu de talia acvilei de camp. Ca acvile ce apar mai des in Dobrogea acvila tipatoare mare se situeaza la mijloc, mai mica decat acvila de camp dar net mai mare decat acvila tipatoare mica si acvila mica. Are insa o silueta cu aripi foarte late si potrivit de lungi, aproape rectangulare, de aceea impresia este a unei pasari foarte mari, foarte robuste. Culoarea ei este uniform maronie inchis, abia se zaresc picioarele galbene bine imbracate in pene, ca o pata de culoare pe fondul maroniu intunecat . Nu are niciun joc de culori in penaj, ca celelalte specii. Ce are specific este un al saptelea "deget" la aripa, lung si vizibil. Coada este relativ scurta, ceea ce contribuie si mai mult la impresia de robustete pe care o lasa aceasta acvila. 















    Exemplarul vazut de mine este un adult. Imaturii au si pete de alb la aripi si o nuanta o idee mai deschisa la aripa deschisa in zbor, cu umerii inchisi la culoare insa. 
    Exista si o forma de acvila tipatoare mare mai deschisa la culoare, forma "fulvescens", care este insa o forma foarte rara, nu doar la noi in tara ci chiar si in tinuturile ei de cuibarire principale. 
   O pasare careia ii plac locurile deschise izolate, dar nu complet stepizate, prefera sa fie si paduri si ape mari in preajma. 
     Este o pasare migratoare, dar asa cum aria ei de cuibarire tinde sprea Asia si spre Europa de est si locurile de iernare sunt mai ales in sudul Asiei si secundar, in bazinul mediteranean, inclusiv cel oocidental. 
    Ii place sa ierneze in campiile inundabile, de aici si preferinta ei pentru Delta Dunarii iarna si in pasaj. Si sudul Dobrogei ii ofera conditii. In principal prada rozatoare, broaste, pasari de apa, insa iarna nu se da inapoi nici de la starvuri, la fel ca si codalbul, cu care dealtfel imparte preferinta pentru Delta Dunarii. Fata de codalb insa, acvila tipatoare este mult mai rara la noi , in numar mult mai mic.
      Padurile ii trebuie pentru cuibarit, cuibareste in varful copacilor
 inalti. 
     Numarul puilor este in general intre 1 si 3 si, ca la multe pasari rapitoare, femela cloceste si sta cu puii mici in timp ce masculul vaneaza si aduce hrana la cuib.
   Este strans inrudita cu acvila tipatoare mica, cu care poate hibridiza. Aceasta hibridizare nu este de dorit intrucat afecteaza treptat forma pura si mult mai rara de acvila tipatoare mare care astfel se poate indrepta spre disparitie. Se crede ca cele doua specii de acvila tipatoare au  un stramos comun coborand in perioada Pleistocenului si o zona centrala de dispersie - nordul Afganistanului- care s-a despartit la un moment dat sub jocurile climei in  epocile de gheata sau dimpotriva, de aridizare, in doua directii, una estica, devenita acvila tipatoare mare si una vestica, devenita acvila tipatoare mica.Astazi sunt zone unde ariile de repartitie la cuibarire se suprapun.
      Acvilele tipatoare mari femele sunt mai mari in talie dar penajul nu difera fata de masculi. Este foarte vocala in perioada de cuibarire, vocalizeaza des si puternic, de aici numele de acvila tipatoare. Denumirea de mare este pentru a o diferentia de specia Aquila pomarina, cea mai strans inrudita cu ea.