PASARI DIN ROMANIA: dalmatian pelican

joi, 23 mai 2013

PELICAN CRET, Pelecanus crispus

In Romania, si dealtfel in Europa, exista doua feluri de pelicani. Pelicanul numit comun, cel cu penaj alb cu reflexii roz in timpul primaverii si cu varfurile aripilor negre dar si fratele lui un pic de tot mai marisor (nesesizabila diferenta la observare fugara) pe nume "pelicanul cret". Asa cum ii spune si numele are un penaj cret pe cap care il face foarte simpatic, ca si cand ar fi un pelican iesit de la coafor. Penajul il are alb spre argintiu si nu spre roz, in departare se vede chiar un pic gri. Deasemenea la varfurile aripilor are foarte putin negru, in zbor se vad aripi albe (sau mai curand gri) nu alb si negru ca la cel comun.

Ce am citit interesant despre pelicanul cret este ca acum o suta si mai bine de ani erau milioane de exemplare in Europa dar de-atunci numarul si arealul lui s-au restrans dramatic. Nu mai are colonii asa mari ca cel comun, cloceste in perechi sau grupuri restranse, uneori atasate coloniilor de pelicani comuni. Desecarea baltilor si mlastinilor se pare ca a fost elementul principal care a dus la scaderea dramatica dar e posibil sa fie si alti factori care sa-l fi facut sa piarda atat teren si vitalitate a speciei, pelicanul comun descurcandu-se ceva mai bine.

Pelicanul cret este in continuare foarte vulnerabil si se cer masuri speciale de ocrotire. La noi exista perechi de Pelecanus crispus mai ales in Delta Dunarii dar si Dobrogea. Unii pelicani creti au ales sa traiasca si ei in jurul Constantei unde au intrat in antipatie cu dezvoltatorii imobiliari. Dand cautare pe google pentru pelicanul cret din zona Siutghiol si alte limanuri la sud de Delta am gasit date despre cat de legendar a ramas pelicanul cret in memoria dezvoltatorilor care au fost impiedicati sa ridice un mall sau nu mai stiu ce din cauza unui astfel de individ carliontat care a bagat spaima in ei prin faptul ca trebuia ocrotit si lasat in pace intr-o balta "nedezvoltata" si necivilizata. Probabil ca mai multe pasari se cereau ocrotite in zona respectiva insa in mintea primarului Constantei, nededat la cunostiinte ornitologice prea vaste, ramasese drept capul rautatilor doar Pelicanul cret si numele lui haios.

Oare o fi chiar pelicanul din pozele mele?

Adevarul e ca are o figura nonsalanta, de capetenie si de stapan al baltilor.

Chiar daca dezvoltatorii si civilizatorii i-au numit mediul lui natural "o balta imputita" asta e mediul lui si acolo s-a mai refugiat si el cu cativa tovarasi si cateva sotioare. Se pare ca in Delta ar fi zone mai bogate in pelicani creti dar nu am ajuns eu la ele. Pelicanii din pozele mele sunt pelicani aciuiti si ei pe niste balti mai mari si mai salbatice, pe unde au putut. Pe unde au putut ajunge ei, pe unde am putut ajunge si eu.

Se pare ca au mai fost zarite exemplare solitare chiar si pe Arges sau in Dolj pe lacul Bistret. Desigur nu la cuibarire ci in perioada de toamna-iarna cand se retrag spre sud si hoinaresc pe diverse balti neinghetate. Unele exemplare se pare ca raman si in Delta, aici depinde cat e iarna de grea.

Are nevoie de zone salbatice linistite, de stufarisuri, plauri, insulite, adanc in mijlocul apelor, unde sa-si construiasca cuiburile si sa cloceasca linistiti. Puii se nasc golasi si trece un timp pana sa devine independenti, circa 3 luni, timp in care au nevoie de multa hrana, in general peste.

Privind superficial lucrurile s-ar putea spune ca fac concurenta pescarilor insa in practica s-a observat ca tocmai in zonele cu pelicani cantitatea de peste creste, probabil pentru ca prind pestii bolnavi si impiedica astfel raspandirea de epidemii si devitalizarea speciilor de pesti. Sunt un fel de sanitari ai apelor. Iar daca pescarii nu sunt convinsi de acest adevar tot nu au ce face caci pelicanii sunt strict ocrotiti si la noi si in toata Europa ca monumente ale naturii de mare valoare.

Pelicanul cret e chiar o pasare frumoasa, cea mai mare pasare de la noi, cu capul cochet imbracat in pene ondulate, cu ochi albastri deschis, cu penajul alb argintiu. Soseste la noi in a doua jumatate a lunii martie sau inceputul lui aprilie, iar toamna se retrage treptat pe masura ce se inrautateste vremea. Trebuie spus insa ca un numar destul de bun dintre ei ierneaza la noi, mai ales pe Olt. Inainte arealul lui era pe toate baltile din jurul Dunarii cam pana la varsarea Argesului in Dunare. Aparea si pe balti din Baragan. Acum efectivele lui sunt intr-o foarte, foarte usoara, aproape imperceptibila crestere la noi in tara. De fapt poate ca nici nu e crestere, poate ca pur si simplu sunt mai bine observati si numarati ca in urma cu cativa ani. Trebuie in continuare masuri foarte serioase de ocrotire si incurajare a lui.

Iernare pe lacurile din sudul Olteniei, in general in locuri ascunse, indepartate de maluri.

31 mai 2015, doi pelicani creti pe lacul Bistret, fapt destul de interesant pe timp de vara, prezenta pelicanilor creti fiind mai obisnuita aici ca loc de iernare.