BATAUS, Philomachus pugnax
Nu ma prea grabeam sa scriu postarea despre bataus deoarece aveam poze insuficiente si trageam speranta sa-i mai prind la primavara. Intrucat s-a iscat o discutie cu privire la identificarea lui in raport cu alte limicole o sa scriu pe scurt intalnirile si perceptia mea asupra batausilor.
Batausii par a fi o pasare de pasaj destul de comuna, problema e ca zonele unde am vazut eu batausii nu erau la indemana mea. Am vazut primavara batausi multi in extremitatile estice si vestice ale tarii, cei mai multi in Dobrogea, Barganul de langa Dunare dar si in campia timiseana. In Oltenia cei mai multi vin la Dunare, mai exact la lacurile de langa fluviu. Mai poti fi vazuti , cam in aceleasi locuri si toamna, incepand chiar de prin iulie august, deci din a doua jumatate a verii.
Insist cu aceste detalii despre perioada de pasaj intrucat batausul este o astfel de pasare, de pasaj pe la noi prin tara. Cele 4-5 zile de excursie de primavara s-au nimerit intotdeauna a fi ploioase, invaluite in ceata si vant. Nu ma plang de ploaie. Din cate am observat pasarile sunt mult mai active in timpul ploilor usoare sau dupa ploaie. Am avut si momente de soare insa am avut surpriza sa gasesc locurile pustii pe vreme buna. Asa ca ies fara probleme in natura pe vreme umeda, chiar daca pozele ies neclare si coplesite de o pacla gri.
Cam asta e situatia si cu batausii. Am vazut stoluri mari de batausi la vreme de ploaie.
Si distanta era mare. Nu pot spune ca sunt pasari sperioase sau nu. Distanta era dictata de configuratia terenului. Am vazut batausii in general pe marginea unor lacuri sau mlastini mari, intinse, inaccesibile cu piciorul. I-am pozat pe malul Prutului, pe malul Vedei, pe malul unei balti pe langa Jimbolia, cel mai aproape i-am pozat insa in Lunca Dunarii.
Si distanta era mare. Nu pot spune ca sunt pasari sperioase sau nu. Distanta era dictata de configuratia terenului. Am vazut batausii in general pe marginea unor lacuri sau mlastini mari, intinse, inaccesibile cu piciorul. I-am pozat pe malul Prutului, pe malul Vedei, pe malul unei balti pe langa Jimbolia, cel mai aproape i-am pozat insa in Lunca Dunarii.
Masculul difera destul de net fata de femela in perioada nuptiala. Ambele pasari au o tinuta bataioasa, stau mandre pe picioarele destul de inalte, astfel ca marimea lor o ajunge pe cea a unui nagat, de exemplu (circa 30 cm). Masculul se imbraca in nuanta rosietica, pe cand femela ramane maronie. La mascul se vad mai clar pleoapele albicioase care dau o cautatura caracteristica batausului.
Acesta este penajul pe care l-am putut observa primavara devreme, 8 aprilie. Se pare ca pe masura ce inainteaza in perioada de cuibarit masculul capata si un guler foarte util in impresionarea adversarilor cu care are dispute strasnice. De aici ii si vine denumirea de bataus.
Acesta este penajul pe care l-am putut observa primavara devreme, 8 aprilie. Se pare ca pe masura ce inainteaza in perioada de cuibarit masculul capata si un guler foarte util in impresionarea adversarilor cu care are dispute strasnice. De aici ii si vine denumirea de bataus.
Se pare ca nu cuibaresc la noi ci in tinuturile nordice. Arealul de cuibarire insa coboara destul de mult spre sud, pana in Polonia si Ucraina. Nu stiu in ce masura raman la noi si pe timpul verii. Eu i-am vazut in perioada de pasaj, primavara devreme.
dar si toamna, la sfarsit de august inceput de septembrie.
In afara de Dobrogea si Galati-Braila pana in zona Teleormanului i-am mai vazut si in Timis pe o vreme de ploaie torentiala si vant pe un lac mare ce parea permanent, nu pluvial.
Pe Prut s-au nimerit in cadru si niste nagati , pasari cam de aceeasi marime cu a batausului.
Sunt pasari consistente, vizibile chiar la mare distanta, cu greu sau deloc pot fi incadrati ca marime la grauri sau vrabii mari sau alte passerine. In pozele din Banat apar alaturi de cioc-intorsi care la randul lor sunt pasari inalte pe picioare si mai mari ca piciorongii sau fluierarii sau nagatii.
Pozitia batausilor mi s-a parut in observatia in teren destul de inclinata atunci cand stau cu ciocul in mal, mai pe romaneste, avand picioare inalte ridica destul de mult de fund, lasand vederii mult alb la partea din spate. Multi dintre ei au intr-adevar picioare portocaliu intens insa nu toti. Multi au picioare in diverse tonuri din gama maro-galben-verzuie.Vazuti mai de-aproape, modelul inflorat al penajului cuprinde mai mult din pieptul pasarii, nu exista o delimitare neta gri-alb pe piept. Spre iarna sau la iesirea din iarna unii dintre ei sunt foarte albiciosi, albicios fiind penajul lor de iarna.
Pe Prut s-au nimerit in cadru si niste nagati , pasari cam de aceeasi marime cu a batausului.
Sunt pasari consistente, vizibile chiar la mare distanta, cu greu sau deloc pot fi incadrati ca marime la grauri sau vrabii mari sau alte passerine. In pozele din Banat apar alaturi de cioc-intorsi care la randul lor sunt pasari inalte pe picioare si mai mari ca piciorongii sau fluierarii sau nagatii.
Pozitia batausilor mi s-a parut in observatia in teren destul de inclinata atunci cand stau cu ciocul in mal, mai pe romaneste, avand picioare inalte ridica destul de mult de fund, lasand vederii mult alb la partea din spate. Multi dintre ei au intr-adevar picioare portocaliu intens insa nu toti. Multi au picioare in diverse tonuri din gama maro-galben-verzuie.Vazuti mai de-aproape, modelul inflorat al penajului cuprinde mai mult din pieptul pasarii, nu exista o delimitare neta gri-alb pe piept. Spre iarna sau la iesirea din iarna unii dintre ei sunt foarte albiciosi, albicios fiind penajul lor de iarna.
Ciocul batausilor e relativ scurt prin comparatie cu alte limicole, fluierari, sitari sau becatine. Totusi se poate spune ca au un cioc specific pasarilor cautatoare prin mal, ascutit si subtire la varf dar destul de lat la baza.
Neavand in apropiere zonele de pasaj o sa ma concentrez pe zona Olteniei sa vad in ce masura ajung stoluri de batausi sau alte pasari limicole de pasaj si in zona dintre munti, Olt si Dunare. Din ce am umblat eu pana acum nu prea multe dar e foarte posibil si sa nu fi desoperit eu locurile .
In sfarsit, 4 aprilie 2015 am zarit primii batausi in Oltenia de sub munte, mai exact o depresiune umeda ce mai primeste anumite pasari iubitoare de umiditate. Alaturi de rate caraitoare si un erete de stuf mascul sosisera in pasaj si 4 batausi.
In sfarsitul lui aprilie mare pasaj la Dunare, cateva sute de batausi in trecere pe la Bistret si baltile vremelnice create de-a lungul Dunarii. A fost o iarna foarte ploioasa, umiditatea in exces din amonte s-a revarsat, si primavara a fost destul de prielnica pasajului si in Oltenia.
De cand am scris aceasta postare m-am intalnit in nenumarate randuri cu batausii, din punctul de vedere al experientei mele sunt cea mai raspandita limicola in perioda de pasaj. In poze, alaturi de un fluierar de lac sau de un fluierar cu picioare verzi. Fata de fluierarul de lac batausul e net mai mare si mai inalt, fata de fluierarul cu picioare verzi e invers raportul.
Vara, 4 iulie 2015, deja zaresc o pereche de batausi, cu masculul in penaj de vara, la lacurile din sudul Olteniei. Nu stiu daca este o sosire timpurie din tinuturile nordice, sau e posibila o ramanere in zona tarii noastre si pe timpul sezonului de cuibarire.
Initial am crezut ca in poza de mai sus este o pereche, in sensul de cuplu, mascul-femela. Dupa opinia unui ornitolog cu experienta in limicole se pare ca de fapt sunt doi masculi. Pornind de la diferenta evidenta de penaj intre cei doi mi-am pus intrebari in legatura cu aceste diferente si am gasit un articol interesant care analiza existenta a trei tipuri de penaj pentru masculi in sezonul nuptial, corespunzand statutului si modalitatilor diferite de abordare a femelelor in scopul gasirii unei perechi pentru cuibarire. In rezumat, exista masculul teritorial, cu penaj nuptial impunator, capul de culoare inchisa cu pene infoiate, exista apoi masculul satelit, cu penajul mai mult alb pe cap si mai putin infoiat dar mai exista si al treilea tip, masculul care imita in penaj femelele, respectiv raman cu un penaj de culoare gri-cafenie dar si cu un comportament submisiv. Lupta pentru teritoriu si privilegiul de a-si transmite genele in cadrul cuibaririi este destul de dura pentru batausi si e posibil, in opinia mea, sa existe un numar destul de important de masculi, mai ales din cei satelitari si din cei "feminizati" care sa nu aiba rol in sezonul de crestere a puilor. Astfel se poate explica prezenta lor in perioade asa de timpurii, iunie, inceput de iulie - la noi in tara, un fel de "celibatari" liberi sa hoinareasca in "cupluri" amicale si nu sexuale, peste tot pe unde doresc, in principal pe tarmurile pe care le cunosc din pasaj. Exista informatii insa ca ar exista batausi care nu parasesc nici in mai-iunie tarmurile unor lacuri din Ardeal. Daca sunt numai masculi, e posibil sa fie doar o simpla hoinareala departe de locurile de cuibarit. Daca printre ei sunt si femele situatia se schimba oarecum, intrucat femelele adulte depun ponta si e dificil sa poata sari peste aceasta etapa fara a-si face cuib. Desi mai nordic decat Romania, teritoriul de cuibarire al batausilor nu este foarte foarte indepartat - Polonia, Ucraina. Este de urmarit daca nu cumva cate o pereche, doua, izolate nu se hotarasc sa cuibareasca si la noi in tara. E o ipoteza, deocamdata pare sa fie infirmata prin lipsa oricarei observatii de pui de batausi, dar nici o imposibilitate nu este.
Sfarsit de august 2015, mai multi batausi, cateva sute, in pasaj la Bistret.august 2016
2017, un mascul mai "bataus", mai iritat, cu penajul de la gat ridicat in modul specific
sept 2017
2018
23 februarie, 2019, un exemplar foarte timpuriu, surprins insa de o zapada intempestiva si un ger care a pus din nou gheata pe lacuri. Supravietuia insa si se comporta destul de nonsalant, culegea semincioare de pe gheata, uneori mai aluneca dar se redresa repede, si ridica cand un picior, cand altul, la incalzit in pene, nu voia sa riste degeraturi. Un mascul bine pregatit pentru viata.
28.11.2020, Lunca Dunarii, Dolj
9 ianuarie, 2 batausi iarna, pe lapovita, Techirghiol 2021
13 aprilie 2021, zi ploioasa, Dolj
1 mai 2021
mai 2021
impreuna cu fugaci de tarm |
12 martie 2022
20 martie 2022
8 aprilie 2022
21 mai 2022, Dolj, lac Caraula
3 iunie 2022