Translate

sâmbătă, 7 ianuarie 2017

RATA DE GHETURI, Clangula hyemalis

RATA DE GHETURI, Clangula hyemalis









     O specie de rata marina nordica, mai mult accidental la iernat in tara noastra - cateva exemplare in fiecare iarna, cele mai multe la Marea Neagra. Eu am vazut-o insa pe Olt, singura, probabil alipita vreunui stol din alta specie din aceleasi tinuturi de gheata.












        E o rata ce prefera sa cuibareasca pe coastele marine si sa-si caute hrana in apele Oceanului Arctic, printre gheturi. Cand crusta de gheata de dincolo de pol devine din ce in ce mai de neindurat sub anotimpul iernii, anotimp al frigului dar si al intunericului prelungit, ratele de gheturi pornesc la "sud", Sudul lor fiind mai mult nordul Europei, la Marea Baltica si Marea Nordului. Cateva exemplare mai ajung si la noi, mai exact la Marea Neagra, si de acolo, in cautare de ape dezghetate si populate inca de vietati acvatice, pe anumite rauri interioare, cum ar fi Oltul.





      E o rata scufundatoare, cu activitate preponderent diurna. Eu am observat-o imediat dupa rasaritul soarelui si ce m-a frapat a fost silueta ei delicata si micuta, chipul ce pare surazator datorita confomatiei ciocului si a petelor vesele din obrajori. 



       Nu statea si nu se scufunda cu celelalte rate ci cu un grup de corcodei mici si pufosi, care pareau mai potriviti staturii ei.






      Exemplarul vazut de mine e o femela, penajul ei de vara, din perioada de clocire, nu difera mult de cel de iarna, e ceva mai inchis insa, mai ales in zona capului. Iarna se deschide la culoare, pastreaza doar niste pete in obraji. Asemanator este si penajul masculului in iarna, doar ciocul il are mai colorat, pe jumatate portocaliu spre rosu. Un penaj deosebit il are insa masculul in perioada nuptiala, atunci capata un model sofisticat de pete de culoare inchisa pe un fond de alb stralucitor. Ce e mai important este ca in primavara are si o coada lunga, foarte lunga chiar, bifurcata si usor incovoiata spre interior, ca un design elegant. Greu de gasit la noi in tara un mascul in astfel de penaj nuptial, la vremea cand imbraca aceasta haina, e plecat demult spre zonele lui de cuibarire, pe coastele nordului extrem al continentului. Dealtfel in alte limbi rata de gheturi isi gaseste denumirea pornind tocmai de la aceasta coada - rata-cu-coada-lunga.
       Cum spuneam cuibareste pe langa coastele arctice, cuibareste pe pamant, isi captuseste cuibul cu puf, un puf calduros si impermeabil, ca multe rate si pasari de apa nordice.








       La iernat se aduna in grupuri mari si foarte mari, aceste grupuri pot fi vazute insa mai ales la Marea Baltica, locul predilect de iernare, niciodata la noi. La noi in tara, o pereche, un cardisor mic sau chiar un singur exemplar - sunt deja o sarbatoare pentru birdwatcheri cand sunt gasite.






vineri, 6 ianuarie 2017

RATA CATIFELATA, Melanitta fusca

RATA CATIFELATA, Melanitta fusca

Rata catifelata, Melanitta fusca

Rata catifelata, Melanitta fusca


Rata catifelata, Melanitta fusca


Rata catifelata, Melanitta fusca


Rata catifelata, Melanitta fusca



































       O specie de rata venita de departe si mai mult ratacita pe apele Oltului. Nu ca ar fi prima data, poate cam in fiecare iarna apar cateva rate catifelate pe Olt, probabil indrumate de carduri mai mari din alte specii de rate venite la iernat. Nu numai ca e o rata nordica, dar e mai mult o rata de ape marine si ierneaza mai ales in vestul Europei, acolo unde are iesire la ape oceanice sau mari situate in buza oceanului. Si la noi e mai des vazuta in apropierea Marii Negre.
     Ca aspect e o rata mare, de culoare negricioasa, din departare se vede chiar neagra. Are insa o dunga alba la aripa, spre deosebire de cealalta ruda a ei, Melanitta nigra. La femele, mai ales cand penajul incepe sa se uzeze, apare si o pata alba in obraji. La masculul in penaj nuptial ciocul e desul de spectaculos, mare, cu putin alb si galben intens, si de asemenea are o pata micuta la ochi. Greu de vazut asemenea detalii in zona mea de observatie, la Olt prefera mijlocul indepartat al apei, la ape mai adanci. Poate pe alte lacuri mai mici, poate cu ceva noroc pe lagunele de la mare, sa permita o apropiere mai mare. Oricum e o apartie destul de rara la noi in tara, nu facem parte din cartierele ei obisnuite de iernat. 






        De cuibarit cuibareste in nordul extrem al Europei si al Asiei vestice. Se pare ca ar exista insa o populatie care si-a gasit o arie de cuibarit mai la sud, in estul Turciei. Dar aceasta e doar o mica insula, poporul de rate catifelate se afla in nord, in preajma cercului polar.
       O  parte destul de mare de rate catifelate vin sa ierneze la Marea Neagra, insa pe coastele ei estice si sudice, in zona Turciei. Probabil ca de aceea un mic numar dintre ele raman si sa cuibareasca, gasind acolo conditii prielnice. In partea de vest a Europei nu coboara la iernat mult spre sud, se opresc la latitudinea Marii Britanii.
         Cuibaresc in tundra sau in taiga, foarte aproape de coastele marine, cuibaresc pe sol, un cuib injghebat din ierburi unde depun cca 7-9 oua pe care le clocesc aproximativ o luna. Se hraneste cu animale acvatice, moluste, crustacei, insecte pe timpul cald si pestisori. Au multi pradatori si in general o viata destul de expusa vitregiilor, numarul lor este destul de limitat iar specia este pusa sub ocrotire.
         Este o rata scufundatoare, plonjeaza destul de adanc si de mult timp pentru a-si cauta mancarea. 
         Este o rata sociabila care se strange in carduri mai mari cu indivizi din specia ei, insa la noi e atat de rara incat nu are ocazia sa-si arate sociabilitatea cu proprii confrati. La noi se alatura mai mult altor carduri de rate, din alte specii, mai numeroase. Eu am vazut-o pe langa cardurile de rate mari, rate sunatoare dar si rate cu ciuf. Posibil sa fi aparut in zona cu acestea din urma. In zonele de cuibarire se pare ca este vazuta destul de des alaturi de eideri.
       La inceputul lui ianuarie 2022 am fotografiat alte doua rate catifelate, pe Olt. In poze se vede acum mult mai bine si modelul specific de la cap, cu doua pete albe pe obraz.












24 decembrie 2022, Oltenia, doua rate catifelate, oarecum mai aproape, dar pe o vreme cu pacla la suprafata apei, desi insorita. Cercetam cu privirea ratele sunatoare, cand deodata mi-a intrat in cadru o rata catifelata, specie mult mai rara la noi.


La scurt timp a aparut si a doua.





































2 ian.2023