COCOSAR, Turdus pilaris
Se spune ca sturzul de iarna sau cocosarul ar fi in plin avant de inmultire si cucerire a spatiului nostru, pana acum prea sudic pentru gustul lor.
Inainte era mai mult un sturz de pasaj in timpul iernii cand stoluri mari de cocosari veneau spre zona noastra. Eu l-am intalnit si vara, e adevarat ca aproape numai in Transilvania. Penajul de vara difera un pic de cel de iarna care e si mai bogat si il face mai rotunjor.Diferentele sunt destul de fine dar mie mi s-au parut ca exista. Am vazut vara un exemplar in Marginimea Sibiului, coborasem din masina la un mic picnic la marginea padurii de brazi.
Un cocosar se plimba putin intimidat, putin curajos prin iarba culegand insecte. Am mai vazut o pereche pe o vale din Muntii Parang, partea de Gorj, tot asa destul de aproape de marginea zonei de brad . Destul de sperioasa perechea.
In centrul Clujului fiind, am auzit deodata un sunet foarte puternic si strident, ca de motoras stricat. Am urmarit sunetul si pana la urma am identificat un cocosar care zbura intre firele electrice sau de cablu si tipa de parca il strangea cineva de gat.
Am auzit insa si cantec frumos de cocosar. In plina iarna, luase parca locul sturzului cantator si ne incanta cu triluri in varful unui pom din livada.
Iarna, in Oltenia, il vad mult cu stolul. Stol mai mic de cate 10-15 prin gradini. Sau un stol urias cu sute si sute de exemplare intr-o vale a podisului oltean.In plina iarna, cam peste tot era zapada insa spre sudul zonei de deal incepeau sa se redeschida culori de toamna. In acea vale blanda si incapatoare se oprise un stol urias.
Printre aceia in mod sigur erau multe exemplare nordice care ingrosau randurile populatiei autohtone, fericiti de paradisul inca nu de tot hibernal pe care il gasisera.
Inainte era mai mult un sturz de pasaj in timpul iernii cand stoluri mari de cocosari veneau spre zona noastra. Eu l-am intalnit si vara, e adevarat ca aproape numai in Transilvania. Penajul de vara difera un pic de cel de iarna care e si mai bogat si il face mai rotunjor.Diferentele sunt destul de fine dar mie mi s-au parut ca exista. Am vazut vara un exemplar in Marginimea Sibiului, coborasem din masina la un mic picnic la marginea padurii de brazi.
Un cocosar se plimba putin intimidat, putin curajos prin iarba culegand insecte. Am mai vazut o pereche pe o vale din Muntii Parang, partea de Gorj, tot asa destul de aproape de marginea zonei de brad . Destul de sperioasa perechea.
In centrul Clujului fiind, am auzit deodata un sunet foarte puternic si strident, ca de motoras stricat. Am urmarit sunetul si pana la urma am identificat un cocosar care zbura intre firele electrice sau de cablu si tipa de parca il strangea cineva de gat.
Am auzit insa si cantec frumos de cocosar. In plina iarna, luase parca locul sturzului cantator si ne incanta cu triluri in varful unui pom din livada.
Iarna, in Oltenia, il vad mult cu stolul. Stol mai mic de cate 10-15 prin gradini. Sau un stol urias cu sute si sute de exemplare intr-o vale a podisului oltean.In plina iarna, cam peste tot era zapada insa spre sudul zonei de deal incepeau sa se redeschida culori de toamna. In acea vale blanda si incapatoare se oprise un stol urias.
Printre aceia in mod sigur erau multe exemplare nordice care ingrosau randurile populatiei autohtone, fericiti de paradisul inca nu de tot hibernal pe care il gasisera.
Anul trecut, in plina iarna si zapada, am avut surpriza sa-i vad in oras, printre blocuri si case. E adevarat ca se asezasera pe un acoperis in zona de case cu ceva gradini si copaci batrani. Au stat vreo ora-doua dupa care au disparut - era doar un popas.
1 martie 2018, pe zapada mare, un stol de cca 100 de cocosari , in oras, impreuna cu cca 50 de grauri.
11.03.2020
7 dec.2020
22 martie 2021, cocosarii nu plecasera inca spre locurile de cuibarire.
ian.2019
22 ianuarie 2024