LACAR CAFENIU, Acrocephalus agricola
Un lacar al Europei de est si al Asiei, astfel ca la noi in tara regiunea unde apare este Dobrogea, care este suficient de estica si suficient de bogata in stufarisuri pentru necesitatile lui. Este un lacar tipic, pe care cel mai probabil o sa il gasesti in stufarisuri. Dimineata foarte devreme canta ceva mai indraznet pe tulpinile de trestie astfel ca poti avea sansa sa il vezi. Cantecul lui e melodios si maruntel, aduce cumva cu frunzaritele, desi are originalitatea lui. Unele silabe aduc aminte si de faptul ca este un lacar care nu se rusineaza de specificul lui dar in general cantecul este din alta gama decat cel al lacarului mare sau lacarului de stuf, e foarte diferit.
Este un lacar cu un penaj destul de uniform, ce are mai caracteristic este spranceana alba care se termina destul de ingrosata, lata si bordata deasupra cu o umbra mai inchisa. De la mare distanta acest contrast iti da impresia ca tocmai ce ai vazut o privighetoare de balta, totusi din apropiere sau pe fotografie se vede ca de fapt crestetul este cafeniu, nu negricios. Ciocul este scurt, net mai scurt decat la lacarul nordic, cu varful negricios dar mandibula deschisa la culoare. Gatul este alb. Si abdomenul este de culoare deschisa totusi nu are albul curat de la gat, iar flancurile, abdomenul devin crem, bej difuz. ocru. Culori calde in general, in contrast cu lacarul nordic care are culori reci in penaj. Picioarele au acea culoare nedefinita care depinde mult de lumina, dar si de individ, uneori rozaliu amestecat cu gri, alteori cenusii complet care se pot vedea deschise la culoare sau inchise in functie de cum bate lumina. Are aripi scurte, coada pare lunga din aceasta cauza dar nu este efectiv. Aceste caractere il diferentiaza si de greluselul de stuf.
Zona lui principala de existenta este Asia Centrala, spre estul Europei este o expansiune si e marginea vestica a raspandirii lui regulate. Fiind de fapt o pasare asiatica, directia lui de migratie pe iarna este India si nu Africa. A gasit la noi in tara si in Bulgaria, in apropierea Marii Negre cateva zone de cuibarire propice astfel ca exista si la noi o foarte mica populatie cuibaritoare. Eu l-am gasit in stuful unui mic lac de langa Marea Neagra, la la cca 20-30 m de mare.
In aria lui principala de repartitie din Asia traieste nu numai in stufarisuri ci si pe langa terenurile cultivate, cele cu multa umiditate, mai ales plantatiile de orez. Totusi e un lacar al unor zone umede de mica intindere, uneori situate chiar in zone de desert, cel mai des insa in zone stepice.
La noi in tara cuibareste in lunile mai si iunie, exemplarul vazut de mine era clar un exemplar cuibaritor, era foarte cantaret si teritorial in micul lac inconjurat de stuf. Clocirea oualor, cca 3-6 oua depuse intr-un cuib legat de fire de trestii, este realizata numai de femela. Ouale sunt verzui, lucioase si cu pete fine. Lacarii cafenii sunt, ca orice specie de lacar, insectivori.
