Translate

Se afișează postările cu eticheta bohemian waxwing. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta bohemian waxwing. Afișați toate postările

marți, 22 ianuarie 2013

MATASAR (1), Bombycilla garrulus

MATASAR (1), Bombycilla garrulus










       Matasarul a fost dintotdeauna pasarea mea preferata. E o pasare simpatica si frumoasa. E o pasare rara la noi in tara. In copilarie citisem o nuvela-amintire a lui Demostene Botez in care descria incantarea cu care, copil fiind, a privit primul stol de matasari, coborat undeva intr-un sat din nordul tarii.
       Asa apare si pe harta raspandirii sale.O pasare din nordul foarte indepartat al continentului care doar in anumite ierni coboara cam pana in jumatatea de miazanoapte a Romaniei.
      De aceea intalnirea mea cu matasarul intr-o liziera din Subcarpatii Olteniei a fost complet neasteptata.O liziera, un desis de arbusti si arbori mici salbatici, par, frasin,paducel si cativa macesi. Un astfel de maces cu fructele lui rosii si dulci-acrisoare atrasese un matasar mascul de toata frumusetea. Nu mai tin minte dupa ce pasare ma uitam,cand,deodata, dau "ochi in ochi" cu matasarul. In mod sigur m-a vazut insa m-a mai tolerat pret de cateva minute datorita faptului ca incremenisem dupa un pom, nu mai faceam decat miscari mici si imperceptibile cu aparatul intr-o pozitie tare chinuita.Ziua era foarte rece si mohorata, in preajma Craciunului. Penajul matasos, cu fine irizatii de roz peste gri, cu rosu caramiziu inchis, cu fine punctari cu rosu aprins si galben mi-au creat imaginea unei pasari podoaba-de-Craciun. Capul ei simpatic si motat mi-au inveselit toata ziua.
       Am citit intr-un material de observatii ornitologice unde matasarii erau semnalati in Gorj in iarna anului 1937 cum ca localnicii le spuneau "sturzi motati". Nu prea seamana cu sturzul dar o posibila explicatie ar putea fi aceea ca unele stoluri de matasari migreaza impreuna cu sturzii de iarna, cu cocosarii. Astfel au fost vazuti de un fotograf si ornitolog iarna aceasta in Bucuresti (blog Natura Salbatica) In general matasarii apar in stoluri, se simt mai bine in grupuri mari. Matasarul "meu" insa era un temerar, un explorator pe cont propriu. Poate se hotarase sa ierneze de unul singur in zona aceea pana termina macesele si alte bobite rosii. Nu stiu intentiile lui dar ii multumesc ca mi-a iesit in cale si mi s-a aratat in toata frumusetea lui .











   Iarna 2023-2024, fenomenul invaziei matasarilor in Romania se repeta dupa 11 ani. De data aceasta invazia de matasari pare si mai masiva decat in iarna 2012-2013 dar limitata cumva la jumatatea de nord a  tarii, cu foarte putin incursiuni la sud de Carpati. Am avut noroc de un singur exemplar, tot in nordul judetului Gorj, care nici nu a stat mai mult de o zi. 


















Influxul de matasari pare sa fi venit efectiv dinspre Siberia, dinspre taigaua nord-estica, cel mai mare numar de matasari inregistrandu-se in nord-estul tarii, de o parte si de alta a Carpatilor Orientali, pana in zona de podisuri. Cele mai multe, mai consistente ca numar si mai constante observatii au venit si vin in continuare si in cursul lunii ianuarie din Moldova de nord si Ardealul de est. Foarte putine de la sud de Carpati, doar din zona submontana, cateva in Muntenia si aceasta a mea din Oltenia. Stolurile numeroase din jumatatea nordica a tarii, uneori si de 2-300 de exemplare, sunt vazuti la merele neculese din livezi si la diverse fructe de padure dar si la fructe de pomi ornamentali din Gradina Botanica Iasi sau din alte orase de pe langa Carpatii Orientali.