Translate

Se afișează postările cu eticheta motacilla alba. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta motacilla alba. Afișați toate postările

miercuri, 8 ianuarie 2014

CODOBATURA ALBA, Motacilla alba


CODOBATURA ALBA, Motacilla alba


































imatur











































































       O pasare destul de des intalnita, in cele mai variate locuri. 















Prefera insa locurile cu umiditate crescuta, margini de ape, zavoaie, liziere de paduri umede, pajisti alpine. 






















       Este mica, cam cat o vrabie, totusi mult mai zvelta, cu picioare lungute si fine. Numele ei in limba italiana e foarte sugestiv, Ballerina bianca.


  Numele in limba noastra e dat de caracteristica ei cea mai pregnanta, si anume coada lunga pe care si-o bate mai tot timpul. 
       Umbla prin iarba , prin pietrisuri, mai mereu pe sol in cautare de insecte. Taranii nostri o numeau demult si pasarea-plugului, venea in numar mare dupa aratura proaspata de primavara in cautare de hrana sub bulgarii de pamant rasturnati. In zilele noastre am vazut-o mai putin in numar mare pe araturi, mai curand pe pajisti umede. Zboara insa si cauta insecte nu numai la sol ci si de pe postamente inalte, fire electrice, stanci, acoperisuri. Am vazut-o insa mult mai rar in copaci, intre crengi. E mai mult  o pasare a spatiilor deschise. 














       Am vazut-o pe malul marii, alergand grabita printre scoici si pietricele colorate aduse de furtuna de primavara. 









Am intalnit-o pe pietrele de pe marginea Deltei, o alta zona unde se afla din abundenta.




       Am zarit-o des pe marginea paraielor de deal, munte si campie, pe diverse pajisti.
       In toate aceste locuri am intalnit-o in pereche sau singura. 
       O adevarata invazie de codobaturi, grupuri largi de zeci si zeci de indivizi le-am gasit insa pe pajistile alpine din Parang, Capatanii, Valcan. Altitudinea preferata pare a fi insa pana pe la 2000 m, de acolo in sus pare sa continue doar teritoriul faselor de munte.
       Nu stiu cum sta situatia in celelalte masive din tara, stiu doar ca in Carpatii din nordul Olteniei ciripesc si zburatacesc in numar foarte mare printre ierburi scunde si grohotis.
       Uneori le aflu masiv si in padurea de brad,  dar in taieturi, unde se strange namol, unde e teren framantat si mocirlit.


       Sunt foarte vioaie si frumusele. Pe langa nuantele de alb si gri codobaturile au  crestetul si pieptul negru. Marimea si intensitatea negrului creste cu varsta, ea lipseste de la juvenili sau e incipienta. De asemenea, masculii au pieptul mult mai negru decat femelele.









Exista si varietati foarte albicioase, fara negru, dar sunt mult mai rare. Eu am vazut o singura data, in jud. Salaj astfel de codobaturi.


       Un loc predilect pentru codobatura alba sunt asezarile umane din zona de munte, in special manastirile cu iazuri sau gradini mari si bine ingrijite si udate. 
















Aproape toate manastirile pitoresti din nordul Olteniei au si cate o pereche de codobaturi ca podoabe ale gradinilor si zidurilor lor. 



       De obicei cuibaresc pe sol, la adapostul ierburilor si pietrelor insa nu e exclus sa cuibareasca si prin zidarii, diverse gauri ale constructiilor, mai ales in numeroasele acareturi, turnuri, ziduri de piatra, garduri etc. ce tin de manastiri si sate de munte sau din zone mai umede.



       Am vazut-o si la campie, dar mult mai putin. Doar pe pajistile alpine am vazut-o cu adevarat in grupuri masive, familii intregi, comunitati de codobaturi cu multi masculi dar si femele si multi juvenili. Juvenilii de codobatura seamana mult cu juvenilii de fase de munte, noroc ca primeau hrana de la parintii lor cu penaj specific altfel as fi avut dificultati in a spune daca acei juvenili gri uniform care impanzeau muntele erau de codobatura sau de fase de munte. 





Uneori codobaturile prind insectele prin frumoase piruete la 1-2 m de la sol, le vezi deodata fluturand rotit in aer la inaltime medie, dupa care se lasa iar la sol, printre pietre si ierburi.














       E o pasare migratoare. Nu stiu exact cand parasesc tara noastra pentru tarile calde ale Africii, probabil si in functie de vreme. Anul acesta la inceput de octombrie inca mai erau in numar mare sub varful Papusa, in Ranca Parangului. 




   26.02.2015 Primele exemplare vazute in acest an, 2, in Lunca Dunarii, Dolj.





     17 martie, in plina sosire din migratie, un stol de cca 100 exemplare pe vegetatia de pe malul lacului Bistret, langa Dunare. 



  O data mai tarzie de observatie, 28 noiembrie 2015, doua codobaturi pe malul lacului Bistret 


     Un episod interesant, in timp ce stateam in masina parcata, un mascul jucaus sau suparat a "atacat" masina, topaind pe capota, fluturand la geam si mai ales in dreptul oglinzii retrovizoare. Nu stiu cum sa interpretez episodul, a durat mult si a fost repetat. La iesirea din masina s-a speriat si s-a dat la cativa metri dar cand am intrat iar in masina atacul a inceput iar. Nu stiu daca era chiar un atac, avea momente in care parea ca se joaca cu stralucirea oglinzii, avea momente in care parea ca incearca sa se bata cu "rivalul" din imaginea oglinzii. Totusi interactiunea lui tantosa nu era doar in legatura cu oglinda, si pe capota ii placea sa topaie sau sa se infoaie la geamul din fata. 





martie 2018









27.0ct2018, inca multe exemplare in pasa sau neplecate in migratie de-a lungul malurilor de ape.






































vara-toamna 2019





17 decembrie, un exemplar zabovea inca in Lunca Dunarii, in conditiile unui decembrie cald. Ziua era destul de rece, cu multa ceata, dar deasupra limitei de inghet.


















2020



























pui





















 femela, identificata dupa actul imperecherii. Interesant ca si femelele adulte pot avea pata neagra de pe gusa si piept foarte extinsa.









iunie 2020





















20 noiembrie 2020

    o codobatura alba, oarecum intarziata in migratie, cu o aripa invalida. Putea insa sa zboare pe distante scurte si is cauta activ hrana, era foarte vioaie.







20 dec. 2020, Lunca Dunarii, Dolj





9 ianuarie 2021, zi cu frig si lapovita, un grup de 5 codobaturi, Dobrogea











16 febr.2021, Oltenia



26 martie 2021



27 martie 2021, la altitudine de 1600 m, pe strat mare de zapada, cca 1m


27 martie la altitudine mai joasa, 700 m
















































9 iulie 2021, pui de codobatura proaspat zburati din cuib, Ranca, alt. 1700























18.04.2022















8 mai 2022




17 iunie 2022



29 august 2022



26 nov. 2022

16 aprilie 2023










21 aprilie 2023




11 mai 2023







28 mai 2023



juvenil

9 iulie 2023, o familie cu juvenilii proaspat zburati din cuib.