Translate

vineri, 1 decembrie 2017

FLUTURASUL DE STANCA, Tichodroma muraria

FLUTURASUL DE STANCA, Tichodroma muraria
















































      In sfarsit am reusit sa gasesc fluturasul pe stancile de calcar ale Olteniei. Fara sa spun ca as fi organizat adevarate expeditii in cautarea lui, intotdeauna m-am uitat dupa aceste pasari-fluturasi prin cheile calcaroase. E o pasare foarte localizata, sunt cateva locuri mai bine cunoscute care "furnizeaza" aparitii de fluturasi-de-stanca, dar aceste locuri nu abunda. Nu in orice chei calcaroase, nu pe orice pereti stancosi alege fluturasul sa cuibareasca. Are anumite cerinte inca nu definitiv deslusite. In primul rand ii place altitudinea, este o pasare de munte, si nu de poale de munte, ci chiar alpina s-ar putea numi. Ii plac anumite chei adanci, pe altele le refuza. E o pasare destul de capricioasa in alegerile sale, nu va asteptati s-o vedeti pe oriunde pe la munte. 
      Capricios pare si zborul ei, un zbor fluturat, merge pe stancarie in felul ticlenilor, insa din cand in cand isi scutura viguros aripile, ca si cand ar vrea sa-si ia zborul. Nu si-l ia insa, si continua cautarea de insecte si fluturarea din aripi. Posibil sa faca aceste miscari pentru a agita insectele si a le obliga sa se miste. Tot miscarea a fost si cea care a tradat-o si pe ea, altfel culorile ar fi fost in perfect camuflaj cu stanca. Griul intens al penajului general era identic cu cel al stancii iar rosul aprins de la aripi nu ar fi ajutat prea mult vederii, oricat de aprins ar fi fost tot s-ar fi pierdut in multimea de frunze ruginii si sangerii care atarnau pe stanci. O mica adiere de vant si miscarea generala a frunzelor si ierburilor l-ar fi ascuns complet pe fluturas si iar as fi ratat intalnirea cu el. 


       

      Era destul de departe de mine, fara vreo posibilitate de apropiere. Nu ca mi-ar fi fost frica sa nu-l sperii dar firul apei si stanca verticala nu permiteau niciun pas mai aproape. Nu-l interesa prezenta mea, era foarte preocupat sa inspecteze stanca in sus si in jos. La inceput miscarea parea haotica, insa apoi s-a stabilizat in sus, pe verticala, cu mici rataciri laterale la crapaturi in piatra promitatoare de insecte, larve si oua de insecte, paianjeni etc.







     Un singur exemplar, nu se poate spune dupa penaj daca era femela sau barbatus, oricum parea un adult.






     Dupa ce isi incheie sezonul de cuibarit perechea se desparte si fiecare ierneaza pe cont propriu pe unde reuseste sa gaseasca un loc mai bun. Iarna coboara si la locuri mai joase si cresc sansele de a fi vazut. 
      In general ierneaza in zonele de la poalele muntilor dar uneori hoinaresc si mai departe, cautand in general cladiri inalte. Totusi, vederea lor pe manastiri, turnuri sau alte cladiri inalte nu este ceva foarte comun, se intampla mai rar.
     O pasare foarte atragatoare, atat prin culorile ei elegante, gri argintiu cu rosu-visiniu intens, cat mai ales prin fluturarea rapida si vioaie a aripilor, fluturare unica in felul ei printre pasarile din avifauna tarii noastre. Si peisajul in care poti admira aceste pasari este deosebit, pereti de stanca abrupti si maiestuosi, o aparitie ce nu poate lasa pe nimeni indiferent.




















La mijlocul lui martie, 2021, un exemplar frumos, in cu totul alt loc, neasteptat, m-a lasat sa il vad mult mai bine si mult mai de aproape. Era foarte preocupat sa fluture pe stanci, in miscari ce puteau fi si pentru atragerea perechii, nu parea ca isi cauta neaparat mancare. Desigur, cauta si insecte, insa a facut si multe alte miscari, ca un fel de dans, apoi o intreaga perioada de toaletare a penelor frumoase, de baie, etc. Am surprins aceste actvitati in mai multe fotografii dar si intr-o filmare. In Muntii Parang, partea de Gorj.























































































































13 martie 2023