LACAR DE STUF, Acrocephalus scirpaceus
In engleza i se spune Reed Warbler. Englezilor li s-a parut, ca si mie dealtfel, ca are mari asemanari cu alte pasari denumite "Warbler" si au adaugat o identificare legata de mediu. Willow Warbler, adica de salcie, Leaf Warbler, adica de frunzis sau Reed Warbler, adica de stuf. Initial confundasem aceasta pasare cu o "willow"warbler, dar s-a dovedit a fi de stuf. In romaneste i se spune Lacar de stuf.
E pasare migratoare si primavara devreme am vazut-o si eu in zona Dobrogei. Nu stiu daca este un mascul sau o femela, penajul e destul de asemanator si nici nu am avut norocul sa-l aud cantand. Probabil masculul canta in felul specific lacarilor, apucand trestia cu piciorusele lui subtiri si umflandu-si gusulita. Eu l-am vazut foindu-se prin stuf, pe la baza stufului, invartindu-se pe loc, inainte si inapoi exact ca o pitulice. Era si mititel in felul pitulicilor, desi lacarul de stuf are dimensiunea in medie cam cu un centimetru mai mare. Dar cu ochiul liber si in foiala aceea aceasta diferenta nu e clar vizibila.
Locuieste aproape exclusiv in stuf, acolo se hraneste, acolo cuibareste. Cuibul il are ca un mic cosulet, cu 5-6 oua, intr-o familie monogama. Se pare ca e una din speciile gazda favorite pentru cuc.
Locuieste aproape exclusiv in stuf, acolo se hraneste, acolo cuibareste. Cuibul il are ca un mic cosulet, cu 5-6 oua, intr-o familie monogama. Se pare ca e una din speciile gazda favorite pentru cuc.
Penajul exemplarului surprins de mine e destul de caracteristic, maroniu simplu, fara spranceana alba marcata ca la lacarul mare. Bine, in comparatie cu lacarul mare e si net mai mic. Se hraneste in special cu insecte pe care le cauta neincetat prin toate etajele stufului. Uneori isi mai completeaza dieta si cu diverse vegetale, fructe micute, seminte etc. pe care le gaseste pe malul baltii. Dar asta doar ca mici suplimente, este o pasare insectivora, cu ciocul si abilitatile adaptate prinderii insectelor cat de minuscule.
Exista din cate citesc o diferenta minora intre penajul de primavara, care e mai intens, culoare maronie mai plina, cu reflexe roscate sau galbui (poate date si de stuful galben-roscat) si penajul de vara tarzie cand devine mai sters, mai spre gri, mai uzat. De la noi pleaca prin septembrie sa ierneze in Africa subsahariana.
August 2015, Oltenia, la Dunare
13 aprilie 2021, sosire in masa din migratie, lunca Dunarii, Oltenia