Translate

Se afișează postările cu eticheta sanderling. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta sanderling. Afișați toate postările

vineri, 16 ianuarie 2015

NISIPAR, Calidris alba

NISIPAR, Calidris alba




























































         O pasare de tarm foarte delicata si frumoasa. Penajul e alb pe partea ventrala cu un gri care se pierde si el inspre tonuri alburii pe cap si pe spate. E un pic mai mare decat fugaciul pitic si are mult mai mult alb la piept, la cap, albul patrunde si in griul de pe spate.










































      Ii spune nisipar pentru ca nisipul este mediul preferat. Nu traieste numai pe tarmuri nisipoase dar culorile sale raman cele ale nisipului. Ale nisipului alb, cu umbre de gri curat, argintiu chiar. L-am vazut atat pe tarm de mare cat si pe tarm de lac.




















































      Cum umbla deseori pe aceleasi tarmuri cu fugacii mici, pitici si de tarm, de acestia trebuie sa se faca diferentierea. Face si el parte din genul Calidris, specia fiind "alba" de la culoarea alba predominanta. Sau mai curand culoare nisipie, impreuna cu griul prezent si el in mare masura, da impresia de gramajoara de nisip argintiu. O gramajoara dealtfel foarte vioaie, agila, alerta, si atunci cand umbla dupa hrana si atunci cand isi ia zborul.








































     Apare deseori in mici grupuri. Eu l-am vazut in sfarsit de vara, inceput de toamna, cand incepe sa apara in pasaj.Atunci apar si multi juvenili care sunt ceva mai gri decat adultii. Albul care incepe sa cucereasca si ceafa si partial spatele si sa nu mai lase nicio urma pe piept e un semn de maturizare, e o haina pe care o imbraca nisiparii spre mijlocul iernii si mai apoi la maturizarea sexuala deplina. In perioada de cuibarire adultii capata o culoare rosietica accentuata in zona fetei. Dar noi nu avem sanse sa-i vedem in acest penaj, cuibaresc in nordul extrem al continentului, in zona circumpolara, niciodata la noi. Cel mai bine i-am observat insa in februarie, printre primii veniti in pasaj la noi pe litoral.







































































      Ciocul si picioarele sunt intotdeauna negre, se vede chiar un negru lucios, dar probabil si de la faptul ca sunt mereu ude. Isi cauta neobosit hrana, alcatuita in general din mici nevertebrate, pe tarmurile nisipoase, cel mai adesea marine dar si de lacuri. Piciorusele le misca neincetat pe nisip prin apa mica si are si o adapatare speciala a degetelor ca sa-i usureze alergarea aceasta continua pe nisip. Cu ciocul cauta prin apa, si acesta pare si el mereu ud.



















         Cand se odihnesc par foarte rotunjori si durdulii, cand alearga dupa hrana par mai alungiti. Ca marime se apropie de cea a fugaciului de tarm, dar sunt mai greu de observat fiind mai stravezii la culoare. 


\












ianuarie 2021