Translate

Se afișează postările cu eticheta randunica. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta randunica. Afișați toate postările

vineri, 7 martie 2014

RANDUNICA, Hirundo rustica

RANDUNICA, Hirundo rustica











































































         Toata lumea asteapta cu nerabdare primavara. O bucurie atavica ne copleseste sufletul zarind primul ghiocel, primul zbor de randunica. Fiinte muritoare, uitam sub euforia momentului trait ca fiecare sezon petrecut din viata noastra va fi de-acum inainte doar un zambet ironic din umbra mare a regretelor. 
         Se duce o iarna grea sau blanda, cu ceturile si gerurile si negurile ei si o primavara tanara ne zambeste amagitor printre muguri si fire de iarba anesteziind in noi durerea intelegerii trecerii timpului si a curgerii lui ireversibile. 
     Un mic ciripit vesel, un zbor ascutit de randunica aduc cu ele promisiunea unor zile nou-nascute sub zodia soarelui.

























     Acum cand scriu aceste randuri e inca prea devreme pentru sosirea randunelelor calatoare. Anul trecut am vazut prima randunica in ultima zi a lui martie. Zilele acestea am vazut pe camp sosite abia primele stoluri de grauri, ciocarlii si nagati. Nu se grabesc prea tare randunicile sa se intoarca din Africa cea calda. Viata lor depinde ceas cu ceas de cea a insectelor iar acestea inca mai zac amortite de frig. Nu numai ca randunicile sunt insectivore prin excelenta, insasi metoda lor de prindere a insectelor din zbor are nevoie de soarele cel cald care sa permita roiurilor de insecte sa se ridice si sa zburde in atmosfera nu doar sa se tarasca pe ici pe colo abia dezmortite. 
        Randunica e o pasare strans legata de asezarile umane.














 Am avut la bunici toata copilaria cuib de randunica la streasina casei. Bunica si toata lumea din sat stiau ce mare "pacat" este sa distrugi un cuib de randunica. Era mai mult decat o superstitie, era un pacat religios aproape, pe lista cu pacatele mai mari, sa nu furi, sa nu minti, sa nu faci rau semenilor tai. Randunica era vazuta ca un fel de inger ocrotitor al caselor cu multi copii. Intr-adevar, coincidenta sau nu, randunica isi alegea pentru cuib gospodariile cele mai animate cu glasuri de copii, gospodariile ingrijite, cu gradini si animale domestice multe. Nu-i placeau casele parasite, pe masura ce casele se ruinau sub povara uitarii, a batranetii si a trecerii spre nefiinta sau spre alte zari a familiilor ce altadata umpleau locul, randunicile isi abandonau cuiburile. Au plecat dupa oameni sa se instaleze si la orase, dar acolo cuibarirea lor intampina si atitudini mai incrancenate. Timp de un sezon o pereche de randunele si-a facut cuib in bloc deasupra unei usi de apartament. In anul al doilea cand s-au intors au gasit geamurile scarii de bloc inchise cu obstinatie si au renuntat dupa cateva zile de tipete si zboruri prelungi in jurul blocului. Intr-un bloc intotdeauna se gaseste cineva sa considere o pasare salbatica drept o prezenta neplacuta, se considera deranjati de ciripit, poate si de faptul ca trebuie curatat zilnic sub cuib. 














       In ultimii ani, in Oltenia cel putin, au devenit tot mai frecvente cuiburile de randunica instalate in pridvoare. La tara mai ales, un loc predilect este in pridvor, deseori deasupra contorului de electricitate. Nu prea se impaca randunica cu modernizarile arhitecturale din zona rurala dar incearca din rasputeri sa tina pasul. 







       Sau in pridvoarele bisericutelor de sat. Am vazut un astfel de cuib in pridvorul unei bisericute pictate din Valcea, o biserica veche intr-o oaza de verdeata, pictata la exterior cu imagini de sfinti-filozofi, pustnici, creaturi fantastice. Motivele florale si animaliere nu lipseau deloc din galerie si lor li se integra perfect un cuib de randunica, pasarea parand desprinsa parca din frescele stravechi.















        Randunica isi petrece la noi doar sezonul cald, de cuibarire - in perioada de iernat, sezonul rece, pleaca in Africa. Vin pe la sfarsitul lunii martie si dupa cateva zile de odihna si harjoana dragastoasa se pun pe construit sau reparat cuibul. In general isi pastreaza si perechea si locul de cuibarit. Cuibul si-l fac din lut, paie, materiale vegetale ca liant si prelucrat cu saliva. Forma este un fel de jumatate de sfera, destul de adanc causul. Acolo vor iesi de obicei 5 puisori, foarte simpatici. Parintii ii hranesc continuu, prind mii si mii de musculite iar puii ii primesc in cioculetele lor parca vesnic deschise. Cresc repede, ii poti urmari cum par din ce in ce mai inghesuiti in cuib pana cand ii vezi frumos aliniati pe sarma, iesiti la zburat si la multa, multa ciripeala. 



Nu trece mult timp si parintii depun a doua ponta, prin iulie iese al doilea rand de pui. Dupa 15 august toti puii sunt mari si isi exerseaza din plin talentele de vanatori de insecte si de zburatoare.











        Le place sa vaneze deasupra baltilor sau solului uneori, mai ales cand sta sa ploua sau dupa ploaie. 





       Vaneaza si in inaltul cerului, mai ales in zilele calde si linistite. 







       Forma lor este accentuat aerodinamica, capsorul mic si rotund, cu cioc ascutit, aripile prelungi, coada bifurcata. Aceasta coada in furculita este destul de specifica randunelelor, atunci cand un fluture imprumuta acesta forma omul nu a gasit un nume mai bun decat fluturele "coada randunicii". 




       Penajul il are negru cu luciri albastrui deasupra, cu alb pe abdomen si cu o pata rosie intens pe frunte si sub gusa. In zbor se vad la coada niste mici puncte care o decoreaza.






   Din observatiile mele stolurile de randunele dispar de pe cerul nostru cam in sfarsitul lunii septembrie. Le simtim absenta intreaga iarna si le asteptam cu dor si emotie primavara caci randunica este una dintre cele mai indragite pasari de la noi.











12 aprilie 2015, in sudul extrem al Dobrogei, o pereche de randunele mai deosebite, probabil un hibrid intre doua subspecii, Hirundo rustica rustica si Hirundo rustica transitiva sau savignii. De la aceste din urma randunelele au imprumutat o culoare rosietica aprinsa in zona subcodala, si o tenta rosietica portocalie pe partea ventrala si pe piept.








24 august 2015, doi adulti si cinci pui zburau incolo si incoace foarte vioi si veseli pe la geamurile blocurilor din cartier, probabil perechea cuibaritoare la bloc din anii trecuti.
















 aprilie 2016, o pereche interesanta, ambele avand pene albe la umeri. Surprinse pe ploaie, se deosebesc intre ele prin faptul ca o randunica are una din bifurcatiile cozii mai scurta.














Juvenili, sfarsit de august 2016





























































31 martie 2021, primul exemplar pe anul in curs vazut de mine, lunca Dunarii.


6 aprilie 2021


























primavara 2021, pe faleza, litoral










14 aprilie 2022













5 mai 2022



15 mai 2023





















































9 iulie 2023




























 
18 august 2023















15 aprilie 2024