Translate

vineri, 1 martie 2019

FASA ROSIATICA, Anthus cervinus

FASA ROSIATICA, Anthus cervinus






























































       O specie de fasa nordica, chiar subarctica as putea spune. Specie migratoare, poate fi intalnita la noi toamna si apoi primavara, prin aprilie si chiar mai. Un pasaj destul de lung, ca al multor pasari nordice, unele mai timpurii, altele mai intarziate, atat primavara cat si toamna. Pasarile in prima lor iarna nu au penajul specific adultilor, maturizarea devine vizibila prin penaj abia in primavara-vara si doar la adultii clocitori. Acestia, mai ales masculii, au componenta rosiatica la gat, pe piept, pe fata, restul se evidentiaza prin alte caractere - au striatii puternice pe piept si pe spate, au o dunga marcata in continuarea mandibulei pe gat (mai ales juvenilii si imaturii), oarecum in felul lui Anthus trivialis dar sunt mai dungate pe corp si mai colorate. La noi ierneaza fasele de munte, insa acestea nu au striatii puternice si au piciorusele negre. Fasele rosietice au piciorusele de culoare roz. Tot de culoare roz au piciorusele si fasele de lunca, acestea ierneaza oarecum la noi in anumite zone mai adapostite, au ciocul cu mandibula pe galben, trebuie facuta, toamna mai ales, diferentierea si de aceste fase. Primavara e mai simplu, sunt foarte bine colorate, cu cateva mici exceptii de femele tinere, dar si acelea sunt puternic striate si au un aspect greu de confundat.






















































     Prefera migratia, pasajul, prin zonele apropiate de tarmul marii desi pot aparea in orice zona, mai ales cele reci si umede din centrul tarii.  Ii plac zonele deschise, cu tufisuri in smarcuri, mai ales pe langa ape.

















































    Migreaza pe distanta foarte lunga, din nordul Europei si al Asiei tocmai in Africa, nu doar hoinareste pe ici pe colo, ca fasele de munte.
      Dintre fase, este o specie de talie mica, unele exemplare par chiar micute, mai ales cand stau zgribulite de frig. 


















      Este o pasare a tundrei, a ierburilor nordice nesfarsite, crescute pe mlastini si acelasi habitat il prefera si cand trece in pasaj pe la noi prin tara, desigur, in masura posibilitatilor climei noastre. La locurile de cuibarire isi face cuibul in aceste ierburi, deseori pe mici ridicaturi de pamant sau de turba inconjurate de mlastini, astfel ca accesul sa fie cat mai dificil. Cuibul e si el foarte bine camuflat, facut tot din ierburi uscate si captusite cu puf sau cu fire din blana renilor.  E o pasare din tinuturi nordice strabatute de turme mari de reni, si imaginea aceasta nu poate sa nu iti aduca oarecare emotie atunci cand o vezi pentru scurt timp si pe la noi.
     Depune 4-5 oua, prin luna mai-iunie, si vara scurta nordica nu-i permite decat o ponta. Si puii cresc destul de repede, in doua-trei saptamani sunt gata de zbor. E o pasare in principal insectivora, insa iarna, toamna, mananca si seminte. 
    In putinele teritorii de la noi care se potrivesc cerintelor ei este o prezenta destul de regulata, insa la scara intregii tari este foarte rara.








     















    In migratie, in pasaj, este sociabila, in grupuri mai mici sau mai marisoare, astfel de grupuri am vazut si eu. 























Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu