Translate

Se afișează postările cu eticheta pasari migratoare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta pasari migratoare. Afișați toate postările

marți, 5 aprilie 2022

MIGRATIA DE PRIMAVARA IN LUNCA DUNARII,OLTENIA, 2022 (1)


MIGRATIA DE PRIMAVARA IN LUNCA DUNARII,OLTENIA, 2022 (1)


















       Foarte cinematica si dinamica revenirea pasarilor cuibaritoare la locurile lor de bastina si a celor trecatoare spre nord... o succesiune de aparitii, previzibile, dar mereu cu emotie asteptate. Cu surprize uneori, cu manifestari noi sau pentru prima data vazute si originale de la an la an. 
     In linii mari, structura intoarcerii pasarilor migratoare se pastreaza neschimbata: aceleasi date, aceeasi succesiune si totusi, cand ajungem la detaliu, tabloul se contureaza mereu in alte culori si in alte evenimente. Nimic nu e repetabil in natura. Chiar daca al nu stiu catelea an la rand tot pe nagati si pe grauri ii vezi primii reintorcandu-se, mereu e alt peisaj, sunt alte stoluri, alte invaluiri de aripi, alt sunet si alta imagine. Si acest specacol si nou si vechi in acelasi timp se asterne in fata ochilor zi de zi, pe toata durata celor doua luni de varf alese de mine pentru a fi descrise aici:martie si aprilie.
      Este vorba in principal de aspectul migratiei in zonele umede, de lacuri, balti aflate in lunca Dunarii si nu in general, nu si in zona de paduri sau de stepa.
     Trebuie spus insa ca aceasta revenire de primavara incepe din februarie, in unii ani mai timid, in altii mai bogat. Prima saptamana din martie descrisa va cuprinde si multe pasari revenite cu cateva zile, sau chiar o saptamana mai devreme, din februarie. Totusi voi incepe cu prima saptamana din martie si pasarile intalnite in aceasta perioada in Lunca Dunarii din Oltenia.
      Primavara e oarecum timpurie aici, raportat la restul tarii. Chiar si Dobrogea pare sa fie mai rece in aceasta perioada, vanturile de nord-est si proximitatea marii reci, care se incalzeste mai greu decat aerul, intarzie acolo primavara cu cateva zile sau chiar saptamani. Zone mai calde decat lunca Dunarii din Oltenia mi s-au parut a fi, pe parcursul a mai multor ani de observatii, lunca Dunarii din judetele Giurgiu si Teleorman, deci Muntenia de vest, precum si zone din Banat.
PRIMA SAPTAMANA DIN MARTIE.
     Vizitele in lunca Dunarii in aceasta perioada gasesc lume noua fata de iarna, gasesc codobaturile albe, gasesc stoluri mai mari sau mai mici de grauri, gasesc nagati.







   Sa le luam pe rand, observatiile propriu-zise vor fi in functie de datele de anul acesta, 2022, doar cateva completari si comparatii cu anul trecut, 2021.
   Anul acesta, prima saptamana din martie a avut o vreme rece si foarte uscata. Anul trecut nu a fost mai cald, dar a fost mult mai umed. Observatiile de anul acesta sunt pe o vreme de seceta pronuntata, cu mlastinile si baltile foarte retrase, fara ape din ploi baltind pe ogoare, fara namol, cu araturi uscate sau pline de nisipuri zburate de vant, cu ierburi si culturi pipernicite.
   De aceea in prima saptamana din acest martie nagatii au fost in numar foarte mic, la fel graurii, aproape absenti, la fel codobaturile albe, in numar mic. Aceste codobaturi preferau mai mult araturile decat malul retras al lacurilor, cu namolul uscat.




    Diminetile friguroase, cu bruma, sau chiciura chiar, mai zareai pe ici pe colo cate un iepuras.






    Un an foarte sarac in potarnichi si foarte sarac in sacali, fata de anul trecut. 





   Anul trecut era imposibil sa nu ma intalnesc cu sacali in diverse locuri, multe aparitii, anul acesta absolut nicio intalnire. 




As fi pus disparitia potarnichilor pe seama lor dar cele doua specii au disparut amandoua deodata, de parca ar fi fost cei mai buni prieteni si au plecat impreuna din zona. 
    Dintre pasarile migratoare o prezenta vie o aveau deja ciocarliile de camp, puse deja pe cantat, prin ierburi sau in inaltul cerului.






     Dintre cele sedentare, la fel de puse pe cantat, presurile sure si ciocarlanii. In alte zone presurile sure nu sunt neaparat sedentare si nici in lunca Dunarii nu sunt intrutotul prezente pe timpul iernii, totusi hoinaresc pe aproape si deja din februarie apar in multe locuri de cuibarire ca si cand nu ar fi fost plecate deloc pe iarna. 
   Dintre pasarile de pasaj cel mai spectaculos eveniment il prezinta garlitele mari. Se aduna in stoluri uriase si par mereu gata de plecare. Si totusi plecarea se amana o intreaga luna, fiind in scadere usoara pe parcursul lunii martie pana la plecarea lor definitiva, in jur de 30 si 31 martie. In prima saptamana am numarat cu rigurozitate, facand stop cadru pe filmari continue, si am ajuns la cifra de minim 16 000 de garlite mari. 











     Gastele de vara, in schimb, au iernat la Dunare sau undeva in sud pe aproape si o buna parte din ele in acesta saptamana erau deja la clocit sau se pregateau de clocirea oualor, ele fiind deja in procesul de depunere. Stateau numai in perechi, trecuse vremea stolurilor, in foarte scurt timp venind vremea bobocilor. Dar sa nu anticipam.





    Un alt spectacol frumos al pasarilor de pasaj il dadeau batausii. Anul acesta am avut parte de stoluri mari, in crescendo pe parcursul lunii martie.





Printre batausi, in numar foarte mic, doar doi, si fugaci de tarm.




    Dintre pasarile rapitoare, peisajul primei saptamani de martie ramane mai curand un tablou de iarna, cu codalbii, eretii vineti, soimuletii de iarna, ulii pasarari si eretii de stuf la locul de frunte. Eretele de stuf ar fi in linii mari pasare migratoare, totusi in lunca Dunarii din Oltenia ramane o prezenta de iarna obisnuita.











     Pasarele foarte frumoase de pasaj, in 2022 am vazut mai putini ploieri aurii decat in 2021, care a fost un an mai umed. Totusi nu au lipsit nici ei din spectacolul migratiei in prima saptamana din martie.




     Egretele mari sunt inca prezente in numar mare, ca si iarna, si inca au multe elemente din infatisarea de iarna, cu ciocul galben si picioarele fumurii.


    Floarea saptamanii in padurile de salcam din lunca, adica floarea frumoasa predominanta in aceasta scurta perioada, de pana in 7 martie 2022, este brandusa vargata, Crocus danubensis.




   Tot la adapostul padurilor de salcam mai poti gasi acum si alte floricele, majoritar de culoare galbena, podbal, papadii, ceapa-ciorii galbena, specii de Alyssum de nisipuri.




       O absenta notabila deja din prima saptamana de martie: lebedele de iarna si lebedele mici. Aflate la iernare in numere mari in lunca Olteniei, mai ales lebedele mici, in 2022 au plecat deja din sfarsitul lui februarie. Nu in toti anii este la fel, uneori le-am vazut trenand la noi pana prin 15 martie, insa anul acesta au plecat mai devreme.


 


 


marți, 1 noiembrie 2016

CALENDARUL MIGRATIEI DE TOAMNA

CALENDARUL MIGRATIEI DE TOAMNA IN LUNCA OLTENIEI - partea intai



























       Cum se numara si cum se grupeaza anotimpurile pasarilor? Cat anume din toamna inaripatelor se suprapune peste toamna noastra, a oamenilor?
         Pentru noi, "toamna" inseamna frunze ingalbenite, absenta zborului de berze si de randunele, vant rece si ploi marunte...Pentru cei care am uitat sa ne mai aruncam privirea pe geam peste granitele orasului schimbarea anotimpului inseamna doar o fila de calendar cu inscriptia "1 septembrie". Cu simturi de zeci de ori mai ascutite, pasarile, navigatori ai latitudinilor si longitudinilor, ghicesc venirea toamnei prin stingerea treptata a luminii zilei, la nivel de minute. Astfel ca toamna pasarilor pare sa inceapa imediat dupa solstitiul de vara, 22 iunie, cand se da startul la primele migratii in masa. Si la noi exista o vorba din popor, legata de noaptea de cumpana a Sanzienelor, in 24 iunie, cand cucul inceteaza sa mai cante. Pentru noi abia incepe vara, soarele torid, coacerea fructelor, vacanta cea mare... si totusi dinspre nord, primele pasari, mai ales limicole, isi incep migratia de toamna spre sud. Ziua polara are cresteri si descresteri mai bruste, in hopuri mai mari, dar chiar si la nivel de cateva minute se pare ca pasarile percep descresterea solara si isi incheie sezonul de cuibarire migrand spre cartierele de iernare. 

 IUNIE
   Primele sunt femelele de limicole, cele care au profitat de lunga zi a tinuturilor arctice si subarctice, hranindu-se din abundenta pana in ore tarzii. Bine hranite au depus ouale, le-au clocit impreuna cu partenerii lor si apoi, epuizate, au lasat puii mai mari sau mai mici in grija taticilor mai odihniti si mai buni vanatori si ele au pornit spre sud, fiecare pe drumurile arhetipale ale speciei. Impreuna cu ele mai vin si pasari neclocitoare, masculi ramasi fara pui. Astfel ca de la sfarsit de iunie in baltile din lunca Dunarii a Olteniei incep sa soseasca batausi, nagati, fluierari de munte. Nagatii si fluierarii de munte sunt si cuibaritori in tara noastra, totusi e diferenta uriasa intre prezenta lor in sezonul de cuibarire, cateva perechi, si pasajul de stoluri mari si foarte mari, cum e cazul nagatilor. Ratele mari devin brusc mult mai multe decat in perioada de cuibarire, se aduna si multi ratoi masculi veniti din alte zone la naparlire. In perioada naparlirii zboara mult mai slab si se simt mai aparati in carduri mari. Batausii si sitarii de mal nu cuibaresc insa la noi - vagi urme de cuibarire pentru sitarul de mal au fost gasite- si primele exemplare dinspre nord si nord-est sosesc in ultimele saptamani din iunie. Batausi am vazut in Oltenia de sfarsit de iunie, pe sitarii de mal insa doar in lunca Brailei i-am vazut asa de timpuriu.






2 iunie 2018, un fugaci roscat adult, posibil femela, deja in pasaj








IULIE
     Speciile ce incepusera timid sa soseasca din ultimele saptamani ale lunii iunie deja incep sa apara in stoluri mari pe tot parcursul lunii iulie. Batausii, nagatii, fluierarii de mlastina si cei de munte, in a doua jumatate incep si sitarii de mal.


















   Incep sa apara sporadic si fluierari de zavoi si fluierari de mlastina, numarul piciorongilor juvenili si adulti se mareste, uneori apare si cate un ciocintors.












   Creste numarul fluierarilor de munte, posibil si pasari cuibaritoare dar mai ales pasari in pasaj, trec periodic pe diverse maluri de lacuri din lunca.






   
      Incep sa apara tot mai multi starci galbeni.







      Numarul starcilor cenusii si rosii ramane insa destul de constant, probabil sunt

doar pasarile cuibaritoare in zona. Trendul ascendent la starcul rosu se precipita spre sfarsitul lui august, dupa care par sa dispara complet. Dar sa nu anticipam.
      Incep primele semne timide ale miscarii pelicanilor creti si ale lopatarilor dinspre Delta in zona Olteniei unde petrec o buna parte din toamna, si chiar iarna pana la ingheturi.













    Egretele mici se strang in stoluri. Apar in numar destul de mare si egretele mari. Lopatarii vin in mici grupuri, uneori stau pe langa egrete, alteori pe langa pelicani, alteori isi aleg spatiul lor propriu de odihna.













     Tot in iulie isi fac aparitia, in grupuri mici, tiganusii, in penaj de toamna. Uneori se poate observa doar cate unul singur, in stoluri de pasaj formate din batausi sau sitari.




    Dintre fluierarii aparuti in iulie as mentiona fluierarii cu picioare verzi si fluierarii negri, cei de mlastina apar si mai devreme, uneori din sfarsitul lunii iunie.






    Spre sfarsitul lunii se mareste net numarul batausilor, devine pasarea de pasaj predominanta, ca numar si ca frecventa.



     

       Pe alocuri, apa lacurilor se albeste de pescarusi razatori, grupati in stoluri de zeci, deocamdata, de indivizi. Numarul lor va creste in luna urmatoare.




       Interesanta mi s-a parut stationarea vrabiilor negricioase in sezonul de cuibarire de la noi, foarte prezente si galagioase si vizibile din mai pana in iulie, inclusiv, insa complet disparute incepand din august. Oare pleaca spre sud atat de devreme ?





AUGUST
     August este o luna de varf, mai ales pentru pasarile nordice de pasaj. Aproape toate pasarile de pasaj mentionate in luna iulie cresc in numar, si apar din ce in ce mai multe specii. 
       Se pot vedea specii nordice destul de rare in pasajul pe la noi prin tara, cum ar fi notatita, fluierarul sur, ploierul argintiu.










      Tiganusii se mentin in pasaj, uneori in grupuri mici, alteori mai mari, ajungand si pana la 40 -50.




       Pe langa ratele mari, care devin din ce in ce mai multe, apar si ratele mici si cele caraitoare.






      Prin stufarisuri misuna acum zeci de lacari mici, cei sprancenati, adaugandu-se populatiilor locale de lacari mari si de stuf. Am vazut lacar mic si in iulie, poate localnic, insa in august numarul creste vertiginos.



       Chirighitele cu obraz alb, probabil localnice dar si venite din alte zari, se aduna in grupuri mai mari si incep usor-usor sa treaca la penajul de iarna.




   In numar foarte mic apar si chirele mici si chirighitele cu aripi albe.


   Stolurile de pescarusi razatori, dupa cum spuneam, se maresc considerabil.




    In luna august incep sa apara primele specii de fugaci, prima observata - ca data a aparitiei - fiind fugaciul pitic, urmata foarte indeaproape de fugaciul mic.



Creste numarul starcilor rosii, si juvenili dar si adulti.




Nagatii dau un adevarat spectacol, prin numar si frumusetea stolurilor.




Sporadic, apare si cate un culic mare.




        Numarul pelicanilor creti incepe sa depaseasca suta. 






Pe maluri dau repejor din picioruse prundarasii gulerati mici.




     Sunt ani in care inca din august se strang in pasaj multe lebede de vara, ani in care lebedele prefera alte locuri si lipsesc.




Ani cu abundenta de egrete mici, ani mai slabi, sau cu o alta distributie.


Numarul si variatia depind oarecum de la an la an de vremea secetoasa sau ploioasa, poate si de alti factori, dar structura generala ramane, in linii mari aceeasi.
    Cea mai bogata si mai interesanta perioada de timp este puntea dintre lunile august si septembrie, urmata apoi de toamna propriu-zisa, cu multe schimbari si miscari de populatii, perioada de care ma voi ocupa intr-o postare viitoare.
Date noi - 2017. Un an in care am reusit sa surprind primele semne ale miscarii de pasari nordice in lunca Dunarii destul de devreme, deja din 10 iunie, apoi, la granita Oltenia-Muntenia ce e drept, jud. Teleorman, in 15 iunie.
In 10 iunie am vazut in Oltenia o femela de pietrus si un adult, probabil tot femela, de sitar de mal.










 In 15 iunie, in Teleorman, tot in lunca Dunarii, un numar si mai generos de limicole proaspat sosite - fluierari de mlastina, fluierari de lac, fluierari de zavoi, fluierari negri.








 In cazul celor doua pasari din specia fluierar negru, cercetarile trebuie continuate in alti ani, intrucat cineva a observat doua pasari in penaj nuptial, la inceputul lui mai, in aceleasi locuri in care le-am observat si eu in 15 iunie.





    Nu e inca deloc concludent daca cele doua pasari in penaj nuptial au si cuibarit la noi sau pur si simplu sunt pasari diferite, cele din inceput de mai migratori mai tarzii, iar cele din 15 iunie primii mesageri ai migratiei de toamna. Aceasta varianta este destul de posibila, fluierarul negru cuibareste foarte nordic, ar fi ceva interesant si neobisnuit sa cuibareasca si la noi. Trebuie dovezi clare si solide pentru acest lucru, daca ar fi cazul.