Translate

Se afișează postările cu eticheta Europe. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Europe. Afișați toate postările

miercuri, 1 iunie 2016

CIOCANITOARE PESTRITA MARE (2), JUVENILI, Dendrocopos major

CIOCANITOARE PESTRITA MARE (2), JUVENILI, Dendrocopos major










       Nu stiu inca daca e chiar o regula, insa din cate am observat, ciocanitoarea pestrita mare, spre deosebire de cea de gradina, isi alege palcurile de padure mai umeda si mai umbroasa, chiar si atunci cand aceste palcuri se afla intr-un parc. Nu sunt rare cazurile in care cele doua ciocanitori coexista dar, daca coltul de padure tinde mai mult spre umbrire si umiditate, stapana lui va fi specia de ciocanitoare pestrita mare, iar daca tinde spre insorire si oarecare uscaciune atunci va fi cel al ciocanitoarei de gradini. La mijloc de mai, in timp ce ma uitam mai mult dupa ciuperci si melci prosperand in umbra deasa si uda a arborilor inalti, am vazut furisandu-se discret dar grabit, un barbatus de ciocanitoare pestrita mare. 













      Foarte grabit, grijuliu si plin de afectiune, tatal-pasare strangea agoniseala hranitoare pentru puiul lui. Nu ii mai ajungea scoarta copacului, cobora des pe pamant, pe la radacina tufisurilor, prin iarba, peste tot pe unde stia el ca ar putea sa gaseasca merinde buna si multa. Undeva prin inaltul arborilor batrani si stufosi glasul copilului il chema nerabdator. 




       Nerabdarea parea sa fie mai ales in legatura cu descoperirea lumii noi, decat cu hrana. Se citea pe chipul micutei pasari curiozitatea, scotea un pic cioculetul pe iesirea scorburii, pretinzand ca plange dupa hrana, dupa care se uita in toate directiile, in sus, in jos, in stanga si in dreapta...cu teama, cu emotie, cu frica sa nu-l prinda parintii ca pe un "dl Goe" nazdravan cu capul pe geamul trenului...







       Cunosc aceasta neliniste a puilor foindu-se in cuib. Ii cheama viata, uneori ii cheama moartea. Adolescenti impetuosi, cu dor de zbor mai mare decat forta gravitationala a prudentei, unii zboara prea devreme, altii cad, altii, mai norocosi, supravietuiesc prin iarba cu ajutorul parintilor. Nu-i chip sa le opresti aceasta nazuinta, de multe ori este un impuls brusc ce se transmite de la puiul mai curajos si mai pregatit la toti fratii, indiferent cat de pregatiti sunt sau nu pentru viata cea aspra de-afara.



        Nu stiu soarta micului pui din pozele mele, dragut ca o jucarie. Cand am sosit la doua zile sa vad daca mai e in cuib m-a intampinat doar linistea. Poate plecase chiar de-a doua zi, de obicei, dimineata la prima ora se hotarasc brusc puii si parasesc cuibul, ca si cand ar indeplini o hotarare bine gandita toata noaptea. Nu l-am mai vazut nici prin copacii din jur, dar de aici nu poate fi trasa nicio concluzie. Doua zile sunt multe si lungi in viata puilor de pasare. Frenezia galagioasa a parasirii cuibului dureaza uneori doar cateva ore, de aceea e important sa ai noroc si sa prinzi momentul. Apoi regula este lasarea linistii totale. Nu stii si nu vei sti niciodata daca puiul e undeva ascuns aproape, deja destul de viclean si priceput intr-ale camuflarii, daca s-a volatilizat spre alte locuri sau daca a disparut ca o micuta piesa de puzzle in implacabila inlantuire trofica.
       Cateva clipe ti-a ingaduit sa te bucuri si tu de vesela lui aparitie la "fereastra" (si totodata "usa") scorburii. Cineva imi spunea ca postura lui ii sugereaza un ceas cu "cuc". Intr-adevar, cred ca acel creator al ceasului cu cuc a avut in minte un pui de ciocanitoare cand a conceput designul, chiar daca auditiv a apelat la cuc. Pasarea din ceas nu poate sa fie chiar un cuc, pentru ca acela nu locuieste niciodata in scorburi. E un cuc-ciocanitoare, chiar daca nu exista in realitate o astfel de pasare, fantezia omului poate sa creeze orice.



    Revenind la puii reali ai ciocanitorilor, seamana foarte mult la penaj cu adultii, dar la infatisare au acea rotunjire specifica copiilor, chip micut si bucalat, chipul adultilor devine mai prelung si mai ascutit. Interesant ca la ciocanitoarea pestrita mare rosul foarte decorativ din zona capului este cel mai pregnant tocmai la juvenili si mai putin la masculi. La masculii adulti, "sapca" rosie e lasata pe ceafa, fiind evidenta doar din anumite pozitii, iar la femele rosul dispare de tot. Copilul pastreaza culoarea rosie chiar in crestet, inflorita uneori intr-o zburleala asemanatoare ciocanitorii de stejar. 




      De cele mai multe ori, in aproape doua treimi din cazuri, tatal pasarelelor este cel care e vazut mai des avand grija de puii mari si de juvenilii plecati din cuib. Explicatia ar fi ca mama e mai epuizata de munca grea a ouatului, clocitului si ingrijirea puilor mici. Ii trebuie un timp pentru refacere. Dar si mamele raman pe aproape si ajuta la hranirea puiului mare. E adevarat ca masculii multor specii sunt mai specializati pe vanatoare, insecte, viermisori, sunt foarte priceputi si ar fi pacat ca aceste abilitati sa nu fie folosite la maxim si transmise noii generatii. 





    Nu se poate sti la juvenili daca sunt fete sau baieti. Abia spre iarna isi imbraca penajul de adult, masculii pastrand culoarea rosie la spate iar femelele pierzand-o cu totul. 




   Dupa ce parasesc cuibul mai stau o perioada pe terenul parintilor dupa care pleaca sa-si gaseasca propriul lor teritoriu. 



2 iunie 2020





Septembrie 2020, un juvenil mascul, in plin proces de schimbare a penajului de pe crestet. Se observa cum se pierde pata rosie din varful capului, specifica puilor si cum se formeaza treptat pata rosie de la ceafa specifica adultilor masculi.










19 iunie 2021, Valcea





vineri, 1 noiembrie 2013

CIOCANITOAREA PESTRITA MARE, Dendrocopos major

CIOCANITOAREA PESTRITA MARE, Dendrocopos major




































































       Inceput de noiembrie si padurea s-a animat mai mult ca oricand.



 Au sosit in numar mare mierlele si sturzii de vasc la iernat. Gaitele sosisera pentru iarna de la 1 septembrie. Cum s-a pus un pic de ceata si frig pe munte cum au sosit intr-un grup galagios de 20-30 de suflete si s-au pus pe facut galagie o zi intreaga. Apoi s-au imprastiat prin padurea subcarpatica si au devenit mai furisate si mai tacute. Sfranciocii mari si-au ocupat valcelele lor preferate inca din 15 septembrie. Pitigoi de tot felul trec repede repede prin padure si pleaca.
       Te si miri de unde atata covor moale de frunze la radacina copacilor, putini dintre ei s-au dezgolit. 



Unii arini si ciresi salbatici inca mai au frunze verzi.






 Majoritatea insa se mandresc cu podoabele lor de foc.



 Sunt ierni in care stejarii nu renunta deloc la frunzele uscate, e prea blanda iarna ca sa poata sa le desprinda codita de pe ramuri. Abia mugurii cu forta lor vitala imping primavara frunzele moarte spre odihna pamantului acolo unde le este locul.




       Brandusa de toamna a inflorit si e vremea ei sa infloreasca.



Dar soarele si caldura acestei toamne a pacalit si cateva garofite si floricele galbene de mai.






       Frumusetea acestui noiembrie e inselatoare ca si frumusetea eleganta a ciupercilor cu palarie alba cu boruri largi.






      Fapturi efemere, oaspeti ocazionali, padurea nu e a lor decat partial. Cel mai mult si mai mult apartine unei pasari care nu o paraseste niciodata, nici vara, nici iarna iar la plecarea in nefiinta lasa padurii cateva generatii de pasari ca si ea. Ar putea chiar sa fie declarata emblema, blazonul, imaginea padurii insasi, nimeni alta decat ciocanitoarea.


























    


     
     Cea mai comuna si mai raspandita dintre ciocanitori se cheama de fapt ciocanitoarea pestrita mare si traieste in absolut toate felurile de paduri, inclusiv in acele paduri intrerupte de case omenesti pe care le numim parcuri, precum si in livezi.

























       Ea traieste, cuibareste, mananca, se adaposteste, exclusiv in mediul arborescent. Cu un cioc puternic bate neincetat in trunchiul copacilor cautand insecte, larve, pe care le deceleaza cu auzul ei fin. Osatura capului este intarita in mod deosebit, protejand creierul de vibratiile puternice la care este expus.



       Coloritul penajului este si el adaptat la intunecimea padurii, dar si la jocul pestrit de lumini si umbre printre frunze si ramuri si mai ales trunchiuri de copaci. 





Are un desen interesant de alb si negru iar abdomenul e rosu stralucitor. Masculul mai are si o frumoasa pata rosie la ceafa, ca o bereta lasata pe spate.




 Femela nu are, si acesta e cam singurul semn distinctiv intre sexe, dar un semn destul de evident si usor de observat. Se misca repede in copaci, cel mai adesea in jurul trunchiului principal, dar si in jurul ramurilor si chiar si ramurelelor.



       Iarna nu pleaca nicaieri. In zilele geroase si mohorate sta zgribulita si fara chef prin copaci si pare mai mica, asa suparata si stransa ghem.








Altfel e o pasare destul de marisoara, pare un picut mai mare sau la fel ca o mierla sau sturz. Poate fi confundata cu alt tip apropiat de ciocanitoare (de gradini sau de stejar totusi exista cativa indicatori clari de identificare) dar in nici un caz cu un alt tip de inaripata. 
        Dealtfel cred ca e una din cele mai cunoscute pasari.
       Tatal ciocanitoare e foarte bun parinte, cloceste si el ouale in schimb de tura cu mama, hraneste puii, ba chiar am citit ca sunt cazuri in care perechea face si ingrijeste doua cuiburi deodata, mama ingrijeste un cuib de pui, tatal pe celalalt.
      Sunt pasari inteligente, simpatice si foarte foarte folositoare, au grija de sanatatea copacilor eliminand multi daunatori ai acestora.



















 Iulie 2014, juvenil de ciocanitoare pestrita mare, juvenilii au pata rosie spre frunte nu spre ceafa.

















2018









febr.2020, Oltenia










































10 august 2020, juvenil





















8 dec.2020









juvenil, august 2019










juvenil septembrie 2019










20 sept.2021


nov.2018


hibrid







































15 dec.2021














februarie 2022






un exemplar mai atipic, posibil hibrid cu ciocanitoarea de gradini


















3 august 2023













16 noiembrie 2023




22 noiembrie 2023







24 decembrie 2023, o femela