MIERLA GULERATA, Turdus torquatus
Destul de mult a intarziat prima intalnire cu mierla gulerata, si asta pentru ca nu am cautat-o niciodata in mod special. Sansele unei intalniri spontane, adica o potrivire a unei intretaieri de drumuri, ale mele si ale ei, au fost scazute. Nu e o pasare foarte rara, insa este foarte localizata. Etajul ei este etajul jneapanului, si nici aici uniform, in Carpatii Meridionali pare sa prefere mai mult partea mai umeda, cea dinspre nord.
Mierla gulerata vazuta de mine la aceasta prima intalnire fotografiata si-a aratat pentru un scurt moment gulerul alb atat de caracteristic, dupa care a preferat sa imi arate spatele, lasand vederii acei "solzi", penele bordate cu alb de pe abdomen care formeaza un fel de platosa solzoasa, asemanatoare oarecum graurului. Asemanarea cu graurul se termina la penele de pe abdomen, in rest seamana mult la silueta, cioc si chip cu mierla obisnuita.
O mierla care si-a ales locul de trai in zona alpina inalta, in zona de jnepeni si gol alpin, zona in care am vazut-o si eu. A stat cateva secunde intr-un brad(molid) dintre ultimii trimisi ai padurii de conifere spre piscuri, a cantat cateva clipe, dupa care a zburat spre nord, spre jnepeni si creasta. Imi place sa cred ca are cuibul undeva intr-unul din acei jnepeni scunzi si intinsi impenetrabil pe pamant, dar e posibil sa fi fost si numai in trecere spre locurile ei preferate de cuibarit, adica pe crestele dinspre nord, mai constant umede si mai reci. Altitudinea la care am vazut-o eu este de 1800 m, in Carpatii Olteniei (masivul Parang) si e prima data cand o zaresc in zona, desi calatoriile mi-au fost dese aici.
I se poate spune si mierla alpina, si mierla gulerata, sau si mai complet, mierla alpina gulerata. E o specie cu un numar destul de restrans de indivizi si mai ales cu o pronuntata tendinta de scadere, fata de descrierile de acum o suta de ani. Traieste si cuibareste in muntii Europei, in Alpi, in Carpati, in muntii Scandinaviei si in Caucaz. Cu zonele ei alpine seamana si tinuturile umede si relativ reci ale Irlandei insa acolo numarul ei este in declin dramatic. Iarna o petrece la Marea Mediterana, mai ales in nordul Africii. In pasaj poate fi intalnita in mai multe locuri, inclusiv in Delta sau Dobrogea, pe culoarul litoral de migratie. Inainte vreme erau descrise pasaje bogate in mai multe zone ale tarii, acum pasajele sunt foarte limitate si ca numar si ca zone de aparitie.Practic, mergi la sigur cu cautarea si gasirea ei doar in anumite zone alpine, in zonele foarte inalte. Cuibareste fie pe sub jnepeni, fie intre pietre, intre stancarii. E discutabil daca vremea rea si hrana mai austera din platourile si stancariile alpine de la noi ii permit doua serii de pui, cum am citit ca se intampla in vestul Europei. Acesti pui, acesti juvenili seamana foarte mult cu juvenilii de mierla comuna, intrucat gulerul alb si bordurile albe ale anumitor pene se formeaza mai tarziu, in penaj de adult.
In afara de penele cu aspect solzos de pe abdomen si aripile ei par mai argintii intrucat si aceste pene de la aripi au margini foarte subtiri de culoare alba. Ciocul ei este galben-maroniu, cu mai mult galben la mascul, insa niciodata nu are acel portocaliu sau rosu intens de la masculul de mierla comuna.Conditiile alpine cer mai multa modestie in penaj, pasarea fiind destul de expusa in golul alpin.
24 aprilie 2021, un mascul de mierla gulerata, cantand in varful unui molid din "taigaua" carpatica.
11 mai 2023