PASARI DIN ROMANIA

marți, 21 noiembrie 2017

OBSERVATII IN GRADINA

Locatie - Subcarpati. Marime, cca o jumatate de hectar. Termenul de "gradina" este relativ, in sensul lui larg, e vorba de o suprafata de teren cu modul de gospodarire specific satelor de deal-munte. Regula nr.1, regula de aur - lipsa oricaror atrageri prin momeli, hranitori sau prindere in plase si alte capcane, care sa intrerupa artificial zborul pasarilor, obligandu-le sa stationeze in locuri pe unde ar fi fost doar in treacat. Toate pasarile observate de mine in gradina sunt atrase in mod natural de vegetatia existenta precum si de echilibrul traditional intre speciile domestice si salbatice in interiorul unui sat. Desi eu nu am animale domestice, probabil prezenta lor in vecini, cu multitudinea de insecte si alte vietati pe care le presupune, participa la curgerea speciilor in gradina. Dupa o perioada de foarte proasta inspiratie in care ingradisem accesul cainilor si pisicilor, fapt care a dus la o descrestere si disparitie rapida a majoritatii pasarilor din gradina - lucru explicat prin activitatea feroce si ziua si noaptea a dihorilor ramasi fara control precum si a sobolanilor, foarte activi in cautarea cuiburilor de pasarele atat la sol cat si in copaci - cresterea numarului de specii a fost exploziva de cand am lasat in mod natural cainii si pisicile satului sa patruleze terenul. Bineinteles ca nu au disparut nici dihorii, nici sobolanii, continua sa existe in numar relativ mare dar mai lasa si lungi perioade de respiratie pasarilor si micilor mamifere si reptile din gradina ca sa poata trai si inmulti.

Desi majoritatea observatiilor vor privi pasarile, voi mentiona pe scurt si vegetatia existenta dar si speciile de mamifere si reptile. Cele de insecte sunt mult prea numeroase si variate pentru a le putea mentiona in postare.

Terenul contine in proportii relativ egale cam toate tipurile de habitat - padure, livada, faneata, luminis, poiana, zona de tufisuri scunde, zona de liane, de subarboret, mal de parau, spatiu antropizat, gradinita cu flori anuale sau perene. Copacii, aproximativ o suta la numar, cu inaltimi cuprinse intre 10 m si 20, poate mai mult unii dintre ei - stejari, arini, frasini, salcii, ciresi salbatici, salcami, pomi fructiferi, inclusiv nuci. Arbustii, si izolati si in gard viu - paducel, maces, soc, lemn cainesc, crusin, sanger, calin - liane - hamei si vita salbaticita. Zona de iarba de faneata, pe alocuri in amestec cu trifoi.

Ca mamifere, traiesc in gradina arici, veverite, dihori, nevastuici, cartite, sobolani de camp (Apodemus agrarius), sobolani de casa, soareci de casa, chitcani, bursuci. Am mai vazut venind in gradina caprioare, cu regularitate, in toate anotimpurile. Am vazut urme de iepure, deseori, pe zapada. Foarte aproape de teren, am gasit o vulpe moarta (cauza necunoscuta), e destul de probabil ca ajung si vulpi in gradina. Fapt confirmat, in 2018 am vazut o vulpe traversand terenul pe la mijlocul lui. Intr-un an am gasit partea din spate a terenului ramata de mistreti. In 2020 am vazut pisica salbatica.

Dintre reptile si amfibieni am vazut sarpele de casa si sarpele de alun, populatii stabile care par numeroase, sarpele de apa, soparla de sticla si gusterul, o alta prezenta foarte stabila, de permanenta pe teren, mascul, femela, pui - broasca raioasa bruna, broasca rosie de munte, broasca rosie de padure, broasca de lac, izvoras-cu-burta-galbena, salamandre.

Pasarile le voi imparti in "Specii cuibaritoare in gradina", "Specii posibil cuibaritoare", 'Specii care viziteaza constant gradina" si "Specii observate sporadic in perimetrul gradinii sau din gradina". Nu voi atasa poze, pentru ca la fiecare specie pozele sunt deja atasate la postarea pe specii si nu ar avea rost sa le reiau, dealtfel ar fi si enorm de multe.

Specii cuibaritoare in gradina

1. macaleandru

2. pantarus

3. mierla

4. sturz cantator

5. pitigoi mare

6. pitigoi sur

7. pitigoi albastru

8. pitigoi de livada

9. pitulice mica

10. silvie mica

11. silvie cu cap negru

12. silvie de zavoi

13. cius

14. codros de munte

15. codros de padure

16. muscar sur

17. muscar gulerat

18. canaras

19. gugustiuc

20. vrabie de casa

21. vrabie de camp

22. codobatura de munte

23. codobatura alba.

24. sfrancioc rosietic

25. ciocanitoare pestrita mare
26. ticleanul
27. sticlete
28. cinteza
29.grangurul

La toate aceste specii am vazut aproape anual cuibul, ouale la unele, puii la majoritatea, juvenilii proaspat zburati din cuib. La cius si pitigoi de livada am vazut timp de 3 ani consecutivi perechile in luna mai si iunie, stand impreuna, sau fluierand noapte de noapte impreuna, in cazul ciusului.
2020, se adauga specii noi
30.pitigoi codati

31. ciocanitoare neagra, la sfarsitul lunii februarie si-a scos o scorbura in cateva zile intr-un arin inalt, am auzit-o zi de zi in zona, toata luna lui martie.

pana acum, il consider cel mai neasteptat cuib in gradina mea.
32. gaite
33.privighetoarea roscata
34. graur
35. ciocanitoare de stejar

2021, se adauga 4 specii noi la lista de pasari cuibaritoare

36. ciocanitoare verde, cu juvenilii dupa ea, iesiti la inceput de iunie.

37. botgrosi, o pereche

38. ciocarlie de padure, mascul cantator, toata luna mai si iunie in intregime.

39. ciocanitoare de gradina, confirmata, cuib in salcam, juvenili iesiti in sfarsit de mai.

40. silvie de camp

2023

se adauga 41.florinte

42.frunzarita galbena.

43. fasa de padure (2023), juvenili iesiti la zburat

Specii posibil cuibaritoare in gradina

Timp de doi ani consecutiv a cantat la vreme de primavara o perioada indelungata cristelul de camp. Posibil sa fi cuibarit undeva in ierburi. Intr-o toamna tarzie insa, am gasit penele unei pasari care mi-a fost identificata drept cristel de camp, mancate de uliul porumbar. In primavara urmatoare nu am mai auzit cristelul.

Privighetoarea roscata e o alta pasare pe care o banuiesc ca ar cuibari in gradina, aud masculi cantatori cu o prezenta foarte stabila an de an intr-o zona extrem de bogata in arbori, arbusti si liane, zona greu de cautat insa cuibul efectiv.

In 2019 o capintortura a cantat foarte insistent , de dimineata pana seara, in toate zilele de vacanta de la sfarsit de aprilie si inceput de mai, practic mai mult de o saptamana. Parea foarte decisa sa cuibareasca in livada.

Si in 2021 am auzit capintortura cantand, o perioada mai indelungata, banuiesc ca si ea cuibareste pe undeva prin livada/paduricea din terenul meu ingradit, aflat in vatra satului.

Iulie 2021, huhurez mic adult si juvenil, auziti noaptea in livada, zona de arbori inalti.

Specii constant vizitatoare in gradina

Cea mai constanta prezenta, an de an si zi de zi, o au

74. uliul pasarar si

62. uliul porumbar.

Nelipsiti in nici un anotimp au aici teren de vanatoare preferat. M-am intalnit des cu masculii si femelele si juvenilii acestor specii. Probabil au si cuib aproape dar nu in gradina.

63. cristelul de camp de care am vorbit la categoria precedenta.

Unele posibil cuibaritoare, altele sigur vizitatoare constante, urmeaza speciile de ciocanitori.

96. ciocanitoarea pestrita mica (posibil cuibaritoare, 2021 am vazut-o de sin gradina pe perioada cuibaririi)

44. ciocanitoarea sura

Alte prezente constante

45. cucuveaua

46.sorecarul comun, poposeste des si in gradina, planeaza foarte des deasupra ei.

47. viespar, zbor planat deasupra gradinii, posibil sa aiba cuib la padurea de la marginea terenului. In 2021, iunie si iulie l-am vazut ridicandu-se de doua ori chiar de la mine din gradina.
48. ausel sprancenat

49. ausel

50. brumarita de padure, apare regulat in pasaj, fie primavara, fie toamna,

51.capintortura - 2019, prezenta la mine in gradina cu strigate nuptiale, cca o saptamana si mai mult, in sfarsit de aprilie inceput de mai, posibil cuibaritoare.

52. cinteza de iarna

53. cioara de semanatura

54. stancuta

55. cioara griva

56. corb

57. cocosar

58. cotofana

59. cuc

60. drepnea neagra

61. fasa de padure

62. ...(nr. alocat uliului porumbar)

63. .....nr. alocat carstelului de camp

64. lastun de casa

65. randunica

66. mugurar

67. pitigoi de bradet (iarna)

68. pitulice fluieratoare
69.pitulice sfaraitoare

70. presura galbena
71.presura sura

72. scatiu

73. sfrancioc mare

(74. silvie de camp)- 2022, cuibaritoare

75. starc cenusiu (trece in zbor foarte des pe deasupra gradinii, la zbor jos)

76. sturz de vasc (iarna, foarte prezent)

77. privighetoarea de zavoi

Specii observate sporadic in gradina

Cea mai notabila si mai frumoasa prezenta de la mine din gradina a fost

78. matasarul

La fel si

79. sturzul de vii

80. presura barboasa, vazuta tot prea recent ca sa ma pot pronunta daca vine regulat sau sporadic sau poate chiar cuibareste.

Vad in zbor, in fiecare toamna, cu mare regularitate,

81. garlite mari, in zbor inalt si ziua si noaptea, pe directia vest.

Tot in zbor se intampla sa vad

82. barza neagra.

Intr-un singur an, foarte ploios, astfel incat faneata se transformase in mlastina am vazut un stol de berze albe coborand in gradina pe zona de iarba, primavara devreme. Deci

83. barza alba.
In zbor, in fiecare vara, se aud si se vad
84.prigoriile, in 2020 au si coborat la salcamii in floare din gradina

Am mai vazut de doua ori

85. pescarel albastru, probabil la paraiele care trec prin fata si prin spatele gradinii. L-am vazut insa in copacii de la mijlocul gradinii, probabil se odihnea.
86. pupaza

2019, am si vazut-o, chiar in gradina, 2020, a aparut chiar in curte.

87. huhurezul mare (25.12.2017)
88. ciocanitoarea neagra - o pereche probabil, intrucat am auzit doua, desi pe inregistrare e doar una - cu strigat de chemare si apoi de alarma (3 ian.2018). In 2020, apare si la specii cuibaritoare.
89. pitigoi de munte, 7 ian. 2018, identificati cu siguranta dupa cantec, doi pitigoi montani foarte darnici in sunete, atat cantecul propriu zis cat si acele sunete nazale, aspre, atat de specifice.
90. alunar (ianuarie 2019). Prezent, acelasi exemplar sau altul, si la data de 1 mai, parea bine instalat in gradina in zona cu multi stejari. Posibil cuibaritor?
91. muscar negru (1 mai 2019) cel mai probabil in pasaj, dar era cu perechea, posibil si cuibaritor ?
92. fazan, primavara 2020.
93. maracinar mare, apare des, aproape anual insa am omis sa il trec.

94. huhurez mic, 2021, posibil sa fi cuibarit, observatie de adult si juvenil, mai multe zile la rand.

95. soim calator (2021)

96. ciocanitoare pestrita mica

miercuri, 1 noiembrie 2017

CORCODEL CU GAT ROSU, Podiceps grisegena

Un corcodel rar intalnit la noi in tara, sau mai bine zis destul de localizat.

Sunt cateva spatii, zone din tara unde il poti gasi in numar mai mare, de unde nu lipseste, insa despre alte zone am mari indoieli ca ar adaposti corcodei cu gat rosu in perioada de cuibarire. Una din aceste zone foarte saraca in corcodei cu gat rosu este Oltenia. Am vazut vreo doua observatii insa, cum nu aveau poza doveditoare, tare mi-e teama ca observatorii s-au inselat si era alta specie. In principiu, un corcodel cu gat rosu in zona lui in care traieste si cuibareste nu ar trebui sa puna mari probleme de fotografiere, spatiul limitat in care pescuieste si isi poarta puii il face destul de accesibil vederii. Asa se intampla in partea de sud-est a tarii, de unde nu lipsesc pozele cu corcodei cu gat rosu. Despre jumatatea de vest a cursului Dunarii, despre lacurile si raurile existente pe-aici, am insa rezerve in a accepta cuibarirea constanta a corcodelului cu gat rosu. E mult mai exigent, iar aceste exigente nu au fost pe deplin deslusite, vorbesc in comparatie cu corcodelul mare, cu care se aseamana destul de mult. In perioada de tranzit si migratie e insa posibil sa fie observat in mai multe locuri, in mai multe regiuni.

Cu o marime comparabila cu cea a corcodelului mare, cu un tip de hranire cu pestisori, amfibieni, crustacee si alte vietati acvatice aparent identic, cu aceeasi preferinta pentru lacuri mai mari, inconjurate de stuf, ape dulci, in aceeasi masura cu corcodelul mare, totusi efectivele de corcodei cu gat rosu in tara noastra sunt infime, extrem de mici in comparatie cu mult mai raspanditul corcodel mare. As spune ca poate vreo rivalitate, vreo competitie destul de voalata intre cele doua specii face ca pe cele mai multe lacuri corcodelul cu gat rosu sa piarda prezenta si doar pe cele mai propice convieturii de pasari acvatice, asa cum sunt lacurile din Dobrogea si Campia Romana, partea de est, in apropierea Dunarii de Jos, mai largi, mai ofertante, doar pe aceste lacuri spuneam, sa-si gaseasca un spatiu al lui. Nu stiu, nu am dovezi clare, asa ca nu m-as hazarda sa sustin aceasta simpla observatie ca pe o teorie. Cert este ca exista anumiti factori care restrang foarte mult populatia acestei specii, cel putin la nivelul tarii noastre, factori care trebuie cercetati si in relatie cu un corcodel asemanator, de un covarsitor succes de raspandire si inmultire - corcodelul mare.

Corcodelul cu gat rosu fotografiat de mine este un exemplar din Dobrogea, posibil insa sa fi fost cuibaritor in alta tara, eu l-am vazut in timpul migratiei sau al popasului pe Marea Neagra, sau pe langa Marea Neagra. Desi este un corcodel de apa dulce la iernat l-am vazut pe golfurile marine, pescuind deci la apa sarata, ce-i drept alaturi de mult mai multi corcodei mari, corcodei cu gat negru. Importanta pentru el nu este salinitatea apei ci gasirea pestilor pe care sa-i pescuiasca.

La nivelul intregii Europe este o pasare a jumatatii ei estice, posibil si acest lucru inclina balanta prezentei ei la noi in tara mai mult pe partea de sud-est. Inclina aceasta balanta dar nu o explica, decat in masura in care nucleele mari de pasari ar fi mult la est de tara noastra iar aici instalandu-se doar cateva exemplare marginale ale unui bazin cu centrul situat in alta parte. Si pe perioada de migratie, tranzit, tot Dobrogea si apele ei marine sau lagunare sau deltaice, dunarene, primeste influxul celor mai multi corcodei cu gat rosu. Iernarea propriu zisa a corcodeilor cu gat rosu are loc la Marea Mediterana si sudul Marii Caspice, pe timpul iernarii chiar prefera apele linistite ale marilor, la tarm, in golfuri adapostite.

Ca penaj, gatul rosu este vizibil mai ales in perioada de cuibarire, atunci este de un rosu stralucitor, desi pastreaza o tenta mai cafenie, nu este un rosu aprins si curat. Spre toamna, in penaj de iernare, stralucirea de rosu se mai duce si ramane cafeniul de baza, un rosu mai tern, pe care nu stii daca sa-l iei de rosu-murdar, de gri sau de cafeniu - oricum o nuanta intunecata care ii acopera intreg gatul si-l deosebeste de corcodelul mare in penaj de iarna. Nu este un corcodel motat ca acesta, nu are creste nici mari nici mici, are penajul pe cap destul de plat. Obrajii se vad bine, mai deschisi la culoare, in ambele tipuri de penaj, fiind pusi in evidenta de contrastul cu gatul colorat.

E un corcodel deosebit de frumos in perioada de cuibarire, cuibarie ce are loc in general in luna mai, intrand si in iunie. Au fost observate si colonii de corcodei cu gat rosu, dar acest lucru nu la noi in tara ci in zonele mai propice speciei. La noi cuibareste pe perechi, in cuiburi asemanatoare corcodelului mare. Cel mai des cloceste in Delta Dunarii. Clocirea dureaza 24 de zile, apoi puii sunt crescuti in maniera corcodeilor, purtati pe spate, hraniti si tinuti aproape o perioada de o luna jumatate, sau dupa caz. Ambii parinti se implica in cresterea, hranirea si purtarea pe spate a puilor, uneori ii impart intre ei. Asemanator corcodelului mare au si ritualul nuptial, nu numai cresterea puilor.

noiembrie 2020, Oltenia

CORCODEL DE IARNA, Podiceps auritus

Un corcodel nordic, cuibareste in nordul Eurasiei si coboara la iernat in sud, de aici denumirea noastra de corcodel de iarna. E un corcodel pe care putem sa-l vedem numai iarna, sau in sezonul rece, incepand deja cu primele exemplare sosite prin octombrie. Cel mai tarziu in martie, dar de obicei mai devreme, paraseste locurile de iernat de la noi din tara, pe langa Mare, pe raurile foarte mari, pe Dunare...in general acolo unde apa nu ingheata in totalitate.

Noi avem prilejul sa-l vedem doar in haina lui sobra de iarna, la vremea cuibaritului are insa un penaj deosebit de frumos, cu mult rosu ruginiu la gat si piept si mai ales cu o podoaba de pene aurii stralucitoare la ochi si urechi, in contrast cu un cap inchis la culoare, se vad ca niste brose exuberante expuse pe catifea. Dupa ce sezonul curtarilor a trecut si puii au crescut mari, aceste bijuterii din penaj se trec si ele, precum florile de primavara, si corcodelul nostru trece la un penaj sobru, potrivit anotimpului.

E foarte frumos si acest penaj sobru, doar ca seamana foarte mult cu cel al corcodelului cu cap negru. Vazand pasarile doar in fotografii, mereu am avut o teama sa nu-i incurc in teren, si in sensul in care puteam sa cred ca un corcodel cu gat negru e de iarna, dar mai ales in sensul de a pierde din vedere corcodeii de iarna crezand ca sunt mult mai raspanditii si mai des-vazutii corcodei cu gat negru. Nu a fost sa fie asa, in teren deosebirile sunt surprinzator de clare. Din prima secunda in care i-am vazut, amestecati printre corcodei cu gat negru, mi-am dat seama ca nu sunt din acestia si nu au cum sa fie. Nu e vorba numai de penaj, intreaga lor structura e diferita, par mai prelungi, cu gatul mai scurt si mai puternic, iar forma capului e alata. Corcodeii cu gat negru par rotunjori, pufosi, cu un gat gratios. La corcodeii de iarna straluceste aproape contrastul intre obrazul alb si partea superioara a capului, aproape ca iti atrage privirea chiar pe ceata, cum am prins eu la inceput. Corcodelul cu gat negru are ciocul subtire si indreptat putin in sus, teoretic acest lucru nu ar trebui sa se vada decat la distanta mica, si totusi ciocul drept al corcodelului de iarna pare sa se vada de la distanta , in sensul ca da un cu totul alt profil.

E importanta diferentierea de corcodelul cu gat negru si acum, dupa intalnirea "pe viu" cu corcodeii de iarna, mi se pare usor de facut. E importanta pentru ca ierneaza pe aceleasi ape, sunt de marimi si culori aproximativ similare, in plus, corcodeii cu gat negru pot fi foarte multi, am vazut grupuri si de cate o suta. La noi corcodeii de iarna sunt cu mult mai rari, grupurile in care se strang sunt micute, de exemplu grupul vazut de mine avea 4 exemplare. Ar putea sa se plimbe pe apa si singuri, sau in pereche, de multe ori chiar asa fac, cand se strang putin mai multi e pentru ca vaneaza impreuna si impresoara cumva zona cu pestisori.
Se hranesc cu pesti pe masura lor dar si cu alte vietati acvatice.

Si acest corcodel are un ritual nuptial foarte frumos si foarte elaborat. Trebuia sa aiba un spatiu si un motiv de etalare al frumoaselor "urechiuse" aurii pe care le poarta, si femela si barbatusul. La fel de bine impartite sunt si rolurile din dansurile nuptiale, nu masculul este cel care doreste sa se impuna si sa iasa in evidenta, si nici femela, idealul lor e sa devina ca doua jumatati identice ale aceluiasi intreg, e un dans in oglinda, doua pasari aratand la fel, miscandu-se la fel, ca un tandem perfect, ca o pereche de gemeni.
Departe de noi au loc aceste dansuri, in nordul Peninsulei Scandinave, in nordul Scotiei dar mai ales in nordul european si asiatic din Rusia, acolo sunt cele mai numeroase efective. Prefera deci pentru cuibarire pleiadele de lacuri reci inconjurate de tundra sau taiga din nordul temperat, arctic si sub-arctic. Acolo sosesc de la locurile de iernare prin mai si incep sa cuibareasca, perechea monogama este deja stabilita din perioada de iernare si tranzit. Ca si alti corcodei cuibareste pe apa, pe materiale vegetale adunate intr-o gramajoara mai mare. Puii sunt carati in spate o perioada, apoi stau pe langa parinti si invata mestesugul pescuitului. Spre toamna, care in nord vine destul de repede, grupurile familiale devin mai destramate si treptat o pornesc spre sud. Atunci devine pasarea "noastra", gaseste loc de iernare si la noi in tara, cum spuneam, mai ales pe langa Marea Neagra, pe Dunare, pe Olt...insa exemplare destul de putine. Pe langa Marea Neagra si Marea Caspica dar si Marea Adriatica mai sunt locuri predilecte de iernare, in zona de est a Europei. In vest ierneaza la Marea Nordului si Atlantic.

23 decembrie 2022

Nu mica mi-a fost surpriza sa vad in a doua jumatate a lui aprilie (20 aprilie 2023) un corcodel de iarna, atat de frumos in penajul nuptial, ascuns vederii intr-un grup mai mare de corcodei cu gat negru. Musafiri si acestia, in trecere si ei, totusi mult mai comuni si chiar cuibaritori la noi. Spre desoebire de corcodelul de iarna, pentru care atat este de esenta lui prezenta doar in timpul iernii incat i s-a pus chiar si o denumire in aceasta directie Si totusi, anul acesta a fost probabil un pasaj mai numeros si mai intarziat al acestei specii catre tinuturile ei nordice de cuibarire incat am avut ocazia sa ii vad in toata splendoarea lui, in costum de nunta. Dar nu numai de frumusetea penajului am avut parte ci si de cantecul nuptial si ceva dansutri si cautari ale unei perechi La mica distanta de cel singuratic, dar mai departe de mal am gasit si o pereche, care stateau numai impreuna si se strigau unul pe celalalt. Puteau fi si doi tovarasi de drum, totusi din miscarile lor, adesea sincronizate, am dedus ca ar fi o pereche, un cuplu deja format care se curteaza pe drumul - lung- spre locul de cuibarire. Am mai trecut pe acolo pe data de 1 mai, dupa 10 zile deci, dar nu mai era nici urma de corcodel de iarna. Dealtfel si cei cu gat negru disparusera.