CORMORAN MARE, Phalacrocorax carbo
Spre deosebire de cormoranul mic, cormoranul mare e mult mai comun, o pasare mai indrazneata, mai puternica, destul de bine pregatita pentru lupta pentru existenta.
E o pasare raspandita cam peste tot in lume. Imi pare ca si in tara noastra incepe sa castige teren. O vad tot mai des, nu numai la mare si la Dunarea spre mare, unde este arealul ei principal, dar si pe apele mari din interiorul tarii, unele urcand destul de bine si spre zona de munte.
E o pasare raspandita cam peste tot in lume. Imi pare ca si in tara noastra incepe sa castige teren. O vad tot mai des, nu numai la mare si la Dunarea spre mare, unde este arealul ei principal, dar si pe apele mari din interiorul tarii, unele urcand destul de bine si spre zona de munte.
Am vazut cormorani mari pe apa Jiului , a Oltului , la iesirea din munti, in numar mic ce-i drept, dar am vazut si grupuri mai mari de cormorani la poalele Capatanii, zburand probabil intre cele doua bazine mari hidrografice.
Cormoranul are nevoie de ape mai mari, mai largi, mai adanci, bogate in peste, pe care il prinde cu multa iscusinta. Face scufundari la mare profunzime, cu un mic salt elegant inainte si revine la suprafata dupa circa un minut, la o distanta destul de mare (20-50 m) fata de locul scufundarii. Se misca deci foarte bine sub ape, si se misca cu folos.
L-am vazut si pe ape mai mici, in Campia Romana. Iarna l-am vazut in numar mare pe Olt si pe alte ape care nu ingheata, mai ales in zona de sud-vest a tarii. In zona Timisului sunt multi iarna pe rauri si canale, o zona umeda unde iarna inghetul nu e atat de riguros ca in alte parti. Inghetul apelor e principalul dusman al cormoranului pe timp de iarna si atunci populatiile de cormorani incep sa hoinareasca spre sud, spre vest,in cautarea unei clime mai blande care sa le permita in continuare accesul la hrana acvatica, in special peste.
Singura problema pe care acest redutabil scufundator si inotator pare sa o aiba este cu uscatul penelor. Spre deosebire de alte pasari de apa glanda uropigiana a cormoranului mare nu e atat de performanta in a-i asigura impermeabilitatea penelor prin secretia ei, ci mai curand o glanda asemanatoare pasarilor de uscat. Nu e o greseala a naturii acest lucru, dimpotriva, se pare ca e o "gaselnita" prin care pasarea castiga un avantaj la scufundare, ingreunarea penelor prin imbibarea cu apa ii permite afundarea la adancimi mari, sporind enorm succesul in capturarea pestilor. Pretul platit pentru aceasta abilitate nu e foarte mare, e doar nevoit sa stea perioade mai lungi cu aripile intinse la uscat.
Daca e soare cu atat mai placut sa stea minute in sir expus la caldura, daca nu e soare se descurca si cu bataia vantului. Doar viscolul, chiciura, inghetul nu-i priesc prea mult si fuge de ele spre sud pe masura ce intervin in cursul iernii.
Daca e soare cu atat mai placut sa stea minute in sir expus la caldura, daca nu e soare se descurca si cu bataia vantului. Doar viscolul, chiciura, inghetul nu-i priesc prea mult si fuge de ele spre sud pe masura ce intervin in cursul iernii.
Sunt o priveliste obisnuita la mare, carduri de cormorani cu aripile intinse sau nu, facand "plaja" pe stabilopozi.
Observ ca pasarile devin din ce in ce mai indraznete, mai adaptate la mediul antropic, le vad de la an la an tot mai apropiate de oras, uscandu-se pe faleza sau in portul turistic Tomis.
Nu au inca indrazneala pescarusilor de a patrunde mai adanc printre oameni si cladirile lor dar nici nu au acest interes. Spre deosebire de pescarusi care mai scotocesc prin resturi, cormoranul se hraneste cu peste viu, prins de el din apele vizitate si ramanand strict in apropierea imediata a acestora.
Observ ca pasarile devin din ce in ce mai indraznete, mai adaptate la mediul antropic, le vad de la an la an tot mai apropiate de oras, uscandu-se pe faleza sau in portul turistic Tomis.
Nu au inca indrazneala pescarusilor de a patrunde mai adanc printre oameni si cladirile lor dar nici nu au acest interes. Spre deosebire de pescarusi care mai scotocesc prin resturi, cormoranul se hraneste cu peste viu, prins de el din apele vizitate si ramanand strict in apropierea imediata a acestora.
In general, oamenii nu interfereaza prea des cu cormoranii, doar in zonele pescaresti se creeaza rivalitati. Pescarii umani ii mai alunga pe acesti pescari negri inaripati. Cred totusi ca pagubele facute de cormorani sunt neglijabile. Nu trebuie neaparat invitati cormoranii in crescatoriile de peste pastorite de om dar pe apele libere si salbatice e loc destul si pentru aceste pasari.
Culoarea predominanta a cormoranului mare este negrul, totusi vazuti de foarte aproape se observa ca de fapt au un model complicat de nuante brune si negru si alte tonuri intermediare.
Primavara adultii clocitori au un mot alburiu la spate si in general mai mult alb in zona capului.
Iarna juvenilii au burta si pieptul de culoare alba, cum stau asa vertical si grasuti pe malul apelor se vad ca un fel de "pinguini" simpatici.
Pasarile adulte au si pe partea ventrala culoare intunecata.
Primavara adultii clocitori au un mot alburiu la spate si in general mai mult alb in zona capului.
Iarna juvenilii au burta si pieptul de culoare alba, cum stau asa vertical si grasuti pe malul apelor se vad ca un fel de "pinguini" simpatici.
Pasarile adulte au si pe partea ventrala culoare intunecata.
Sunt pasari destul de mari, se observa bine atat pe tarmul apelor cat si in zbor. Atunci cand inoata se observa mai ales datorita miscarilor lor repezi si agile, altfel corpul il tin destul de acoperit de apa, abia gatul prelung si capul relativ mic se zaresc la suprafata.
Cuibaresc in colonii.
Daca ei se mai raspandesc pe diverse ape pentru hrana, totusi, pentru cuibarire au nevoie de intinderi mari de ape si copaci si aceste conditii le gasesc indeosebi in Delta si in alte zone de la Dunarea ce coboara spre mare. Mai sunt colonii si in alte locuri dar mai mici.
Daca ei se mai raspandesc pe diverse ape pentru hrana, totusi, pentru cuibarire au nevoie de intinderi mari de ape si copaci si aceste conditii le gasesc indeosebi in Delta si in alte zone de la Dunarea ce coboara spre mare. Mai sunt colonii si in alte locuri dar mai mici.
24 decembrie. 2015 - mai multi cormorani mari pe Olt, alaturi de pescarusi si cormorani mici. Interesant ca deja la aceasta data de iarna destul de multi cormorani erau deja in hainele de primavara de adulti clocitori, cu capul alb stralucitor si pata alba intensa la aripa.
2.02.2020
13 aprilie 2021, Oltenia
1 ianuarie 2022
febr.2020
26 martie 2022
8 aprilie 2022
27 nov.2022
23 decembrie 2022
13 mai 2023, comparatie marime fata de un pescarus de talie mare, pescarus pontic.