CALENDARUL MIGRATIEI DE TOAMNA IN LUNCA OLTENIEI - partea a doua
SEPTEMBRIE
Luna septembrie este cea mai spectaculoasa si totodata, cea mai dramatica luna a migratiei. Unele pasari apar in luncile Dunarii pentru prima data, altele devin abundente sau descresc dar este si luna in care ne luam la revedere de la multe specii, atat cuibaritoare cat si de pasaj. Practic lucrurile se precipita de la o saptamana la alta si se schimba definitiv pe anul in curs.
Primul semn de ramas-bun il dau berzele albe. In ultimele saptamani de august te bucurau cu privelistea grupurilor numeroase, te salutau in fiecare dimineata de calatorie din cuiburile lor si, deodata, la inceput de septembrie, dispar cu desavarsire, oricat le-ai cauta.
O alta pasare asemanatoare cu barza si care dispare cam in aceeasi perioada de inceput de septembrie este starcul rosu.
In ceea ce priveste barza neagra, prima saptamana din septembrie e perioada adunarilor mai mari sau mai mici, in preajma lacurilor, unde zabovesc una sau doua saptamani in urma berzelor albe.
Un alt tip de starc care trece in pasaj in stoluri mai mari este starcul de noapte. Trec starcii de noapte mai ales in primele zile de septembrie, in prima jumatate a lunii.
In ceea ce priveste barza neagra, prima saptamana din septembrie e perioada adunarilor mai mari sau mai mici, in preajma lacurilor, unde zabovesc una sau doua saptamani in urma berzelor albe.
Un alt tip de starc care trece in pasaj in stoluri mai mari este starcul de noapte. Trec starcii de noapte mai ales in primele zile de septembrie, in prima jumatate a lunii.
Pescarusii razatori sunt la apogeul lor ca numar si ca activitate. Nu mai stau linistiti si albi sub soarele torid la o margine de lac ci se agita in grupuri mari, fie in urma araturilor de toamna fie in lanurile parguite de floarea-soarelui.
O sosire importanta o au la inceput de septembrie becatinele, si aceasta abundenta se va mentine pe tot parcursul lunii, cu un varf de prezenta la mijlocul lunii.
Abundenta de limicole, specii prezente deja din august dar si specii noi, unele mai raspandite altele mai rare. Prima jumatate a lunii septembrie aduce pietrusii si prundasii de namol, prezenta aceasta scazand in a doua jumatate a lunii.
din ultimele zile de august.
O sosire importanta o au la inceput de septembrie becatinele, si aceasta abundenta se va mentine pe tot parcursul lunii, cu un varf de prezenta la mijlocul lunii.
Abundenta de limicole, specii prezente deja din august dar si specii noi, unele mai raspandite altele mai rare. Prima jumatate a lunii septembrie aduce pietrusii si prundasii de namol, prezenta aceasta scazand in a doua jumatate a lunii.
Pe la mijlocul lunii apar nisiparii, in numar foarte mic insa. Nici nu stau mult, pot fi vazuti pe parcursul a unei saptamani, poate maxim doua.
O alta specie mai rara la noi care poate fi vazuta in septembrie este prundarasul gulerat mare. Varful de prezenta al prundarasului gulerat mic este in august, in septembrie acesta parca lasa locul celui mare. Se mai vad si din cei mici, dar mai sporadic decat in august. In prima jumatate a lui septembrie sunt sanse bune pentru zarirea prundarasului gulerat mare, dupa mijlocul lunii acestea scad.
Septembrie e luna fugacilor. Toate speciile de fugaci ce pot fi vazute mai cu regularitate la noi in tara apar in aceasta luna, pentru prima data sau continuand pe un trend ascendent prezenta din luna august. Cu exceptia fugaciului pitic care apare mai des in august si mai rar in septembrie, pe masura ce mergem spre mijlocul lunii. Fugaciul mic e prezent in primele saptamani din septembrie, specia fiind si ea sosita din august.
Fugaciul roscat are o prezenta destul de abundenta, intinsa pe circa 3 saptamani incepand
La inceput timid, apoi in carduri mai mari, fugaciul de tarm devine fugaciul predominant al lunii septembrie, prezenta lui intrand bine de tot si in a doua jumatate a lunii, ba chiar si in octombrie.
Dintre fluierari, vedetele lunii sunt fluierarii negri. Acestia se aduna in stoluri mai numeroase si dis-de-dimineata cauta prin namol in felul lor specific, grupati toti si miscand foarte repede din ciocuri si rasucindu-se in fel si chip prin apa dupa mancare.
In numar mai mic, inca mai trec fluierari de mlastina si de munte. O prezenta mai apasata o au fluierarii cu picioare verzi, acestia trec in numar mic incepand din august, poate chiar sfarsit de iulie, trec in etape.
Cate un scoicar ratacit se poate vedea in septembrie.
Una din cele mai importante si placute prezente o au pelicanii comuni, care se amesteca printre cei creti si pescuiesc impreuna. Numarul de pelicani creti creste spectaculos, pana la cateva sute. Lor li se alatura si stoluri de pescarusi pontici dar si lopatari in numar mare, cel mai mare stol vazut de mine avea 80 de pasari.
Tiganusi se mai vad, dar numai in prima jumatate a lunii, cei observati dupa 15 septembrie sunt exemplare mai intarziate, foarte putine la numar.
Pe la mijlocul lunii septembrie incep sa soseasca si sa se adune carduri mai marisoare de corcodei mici.
Pe la mijlocul lunii, dupa 15 septembrie sosesc in numar mare gastele de vara.
In ceea ce priveste ratele salbatice, miscarea de septembrie nu e asa spectaculoasa, alaturi de ratele mari si mici, ratele caraitoare, rate cu cap castaniu in numar mic, probabil localnicele, mai vin treptat-treptat si ratele lingurar. Pe alocuri cateva rate pestrite.
Nu lipsesc nici batausii sau sitarii de mal, dar numarul lor e in descrestere in septembrie.
Luna septembrie aduce un interesant pasaj de rapitoare, acvila mica, serpar, codalb, soimul randunelelor. Numarul de exemplare nu e impresionant, cate unul, doua, sporadic.
Aparitie scurta si rara o au si pescaritele mari.
Chirele si chirighitele aproape ca lipsesc din peisajul lunii septembrie, pleaca deja din sfarsit de august.
Incep sa lipseasca, treptat-treptat, aproape toate pasarile calatoare ce au cuibarit la noi. Berzele dispar din prima saptamana de septembrie, cele negre de la jumatatea lunii, dumbravencele pot fi vazute pana in a treia saptamana a lunii septembrie, cucul si grangurul cam pana la jumatate, prigoria si turturica dispar cam in prima saptamana a lunii septembrie, pupezele stau ceva mai mult, poate pana dupa jumatatea lunii, ca si dumbravencele. Observatie 2017, in data de 8 septembrie am vazut inca multe stoluri de prigorii, multe dumbravence, cateva pupeze, un grangur mascul si turturele.
Spectaculoase pe langa lacuri sunt stolurile de lastuni de mal, lastuni de casa si randunele. Randunelele par sa plece ultimele dintre cele trei specii, in utima saptamana din septembrie, unele exemplare mai pot fi vazute si la inceput de octombrie.
In prima jumatate a lunii septembrie pot fi vazute foarte multe presuri sure. Presurile sure mai mult hoinaresc iarna decat migreaza dar in prima jumatate a lunii are loc o mare trecere de presuri sure in lunca Olteniei.
Pasajul de codobaturi galbene si albe e mult mai discret.
Fasele de camp, prezente in august, dispar din primele zile din septembrie.
Malurile lacurilor primesc miscarea vioaie a pitulicilor fluieratoare, si mai tarziu a pitulicilor mici. Cauta insecte prin buruienisurile de pe maluri, prin stufaris, prin arbusti sau pe pietrele digurilor. O luna intreaga parca, inainte de plecarea propriu-zisa, trec in valuri sau prefera sa stea saptamani la rand in preajma apelor.
Pana tarziu in ultima saptamana de septembrie pot fi vazuti sfranciocii rosii. Din zona lor de deal de cuibarire sfranciocii rosietici dispar devreme, din luna august, insa pe langa lacuri treneaza destul de mult.
In august si septembrie lunca e strabatuta de stoluri mari de grauri, mai intai juvenili care trec de la penajul cafeniu la cel negru-pestrit, apoi, pe masura ce inaintam in toamna, grauri multi de toate varstele.
Urmeaza lunile de toamna propriu zisa, o perioada mai curand post-migratie in raport de pasarile cuibaritoare migratoare ale tarii noastre, si in raport de pasarile ce migreaza pe lungi distante in Africa. Este o perioada insa foarte importanta de pasaj pentru anumite specii si de sosire pentru altele care isi aleg cartierele de iernat in sudul Europei - despre aceasta perioada intr-o postare viitoare.
