Translate

miercuri, 13 martie 2013

SFRANCIOC MARE - Lanius excubitor

























       Una din pasarile care au plecat spre Nord in prima saptamana a lui martie din valceaua unde l-am aflat peste iarna. Statea ca un soimulet mic pe varfurile inalte ale arborilor razletiti prin locul defrisat si pandea de acolo prada saraca a iernii.





Nu imi dau seama cu ce anume a putut trece toata iarna, gazele si soriceii pe care se bazeaza dieta sa se imputineaza iarna pana la disparitie. Uneori, se mai arunca cu capul inainte sa prinda si vreo vrabie sau alte pasarele zgribulite de ger. De aceea, numele popular al sfranciocului mai este si berbecel, se arunca cu capul inainte pe prada. I se mai spune si lupul-vrabiilor insa atacul asupra pasarelelor este doar un comportament de iarna pe timp de mare foamete, nu este o obisnuinta adevarata ca la ulii si soimi.






       O pasare nordica, cuibareste si la noi in tara insa doar in partea de nord. Aici in sud este oaspete de iarna, ocupa vaile si valcelele care vara sunt in stapanirea sfranciocului rosietic.



   Vizibil mai mare decat acesta, chiar de la distanta. Si pozitia de panda o are mai sus decat sfranciocul rosietic, pe arbori mai inalti, pe cabluri electrice, pe suporturi mai inalte potrivite cu marimea lui. Am observat pe timp de vara un fel de linie de demarcatie intre imparatia sfranciocilor rosietici care urca pana la jumatatea sudica a judetelor Cluj si Mures insa de la Cluj in sus incepeau sa se arate mult mai des siluetele de sfrancioc mare. In campurile deschise, aride si cu saraturi din aceasta zona am vazut mai multi sfrancioci mari pandind insecte si mici rozatoare (soricei de camp) in campuri de floricele violet tragandu-si seva din pamanturile albicioase de sare uscata. 










       Hrana lui este foarte variata si doar de origine animala, insecte mari in general dar si vertebrate mici, care isi ivesc capul din iarba.Pe langa soricei si alte rozatoare manaca si soparle, broaste, salamandre chiar, tot ce poate prinde vara si iarna, in general in zona de deal. 



    






    Sunt usor de observat fara cautare speciala, se vad din mersul masinii in arbori si arbusti , pe stalpi, asteptandu-si prada pe care se arunca brusc in mare viteza."Excubitor" inseamna in latina "santinela", asa se si observa - stand ca o santinela in postul de observatie supervizandu-si teritoriul. Pasari foarte teritoriale, de aceea numarul lor e limitat de existenta celorlalte tipuri de sfrancioci, de granitele intre teritoriile lor. Iarna, sfranciocul rosietic care domneste in partile de sud fara sa lase libere prea multe locuri propice traiului, pleaca in tarile calde dupa insectele lui. E totusi prea mic si nevolnic ca sa se bazeze pe prada mai mare. Iarna valcelele rosieticului sunt ocupate de sfranciocul mare, l-am vazut multe ierni la rand, insa in numar mult mai mic decat cel rosietic.
       "Lanius" inseamna in limba latina "macelar", nu in sensul de cruzime ci in sensul stiintei si indemanarii cu care isi transeaza prada. Insecte mari, soricei sau alte bunatati le infige in spini si de-acolo le poate rupe in bucati mai mici si mai usor de mancat.
       Are un penaj elegant, alb, gri stralucitor si dungi negre la aripi si coada asortate cu dunga specifica peste ochi, acea banderola de Zorro cu negru intens trasa in jurul ochilor, desigur pentru a-i putea mari acuitatea vederii in conditii de soare puternic, sau de albeata a zapezii puternica (in cazul sfranciocului mare care domneste si pe campurile de zapada ale Europei) Penele de pe piept sunt albe, doar in anumita lumina se zareste o foarte fina nuanta roz, mai palida decat la sfranciocul cu frunte neagra.



Femelele si masculii nu prea difera la sfranciocul mare, spre desoebire de cel rosietic unde diferenta e pronuntata. Juvenilii insa de sfrancioc mare au un penaj ce pastreaza nuante de brun, rosietic cu striatii.Sunt mai greu de deosebit de ceilalti juvenili, insa marimea net mai mare da raspunsul final, desigur si zona unde au fost observati.


















    Un exemplar pe timp de vara, probabil cuibaritor, in Oltenia, la Calimanesti. O observatie interesanta avand in vedere ca vara e mult mai frecvent in nordul tarii, in sud doar sporadic. In Oltenia vin destul de multi la iernat in zona de dealuri. Insa cel din poze e fotografiat in primele zile de iulie.Avand in vedere ca vara stau pe langa cuib, nu hoinaresc pe distante mari, foarte probabil ca era stabilit acolo si ca specie cuibaritoare nu numai ca oaspete de iarna. 




    30 mai 2015, in plin sezon de cuibarire un alt sfrancioc mare in Oltenia, de data aceasta in dealurile din sudul judetului Valcea. Un exemplar mare, frumos, prosper, intr-o zona foarte propice si pentru iernare. Din pacate nu l-am putut fotografia fiind exact in dreptul unor curbe, serpentine, unde era imposibil de oprit masina.
    29 si 30 noiembrie, pentru prima data observ mai multi sfrancioci mari in Lunca Dunarii, langa zonele umede, cu lacuri. In ultimii 3 ani merg sistematic la lacurile de la Lunca Dunarii de mai multe ori pe toamna si iarna, niciodata nu i-am gasit in aceasta zona. Acum stateau aproape la rand, in fiecare zona umeda vizitata. Trei dintre ei i-am si fotografiat. 









20 decembrie 2015, Valcea






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu