Translate

luni, 14 octombrie 2013

FLUIERAR NEGRU - Tringa erythropus



























        O alta pasare nordica care, teoretic, vara ar trebui sa fie doar in tundra si taigaua rusa si scandinava, cuibarind in mlastinile reci de langa padurile de conifere. Si totusi, la sfarsit de iunie, in plina vara deci, mai multi fluierari negri se profilau pe un lac de campie sudica torida, printre picioarele unei colonii de pelicani.



       Nu stiu daca cuibareau in zona, insa erau toti imbracati in splendidul lor penaj negru ,penaj de vara, de cuibarire. Celelalte pasari de pe lac pareau nu numai localnice dar si cu seria de juvenili dupa ei - pelicanii, ciovlicile, ratele mari,pescarusii. Fluierarii erau intr-un grup de circa 10 indivizi, vizibili, poate or fi fost mai multi.



       Asa de mult m-a mirat prezenta la noi a fluierarilor negri in plina vara, in plin sud ars de soare incat am inceput sa-mi revizuiesc temeinic cunostiintele despre neamul fluierarilor. Si totusi nu e vorba de nicio confuzie. Nu exista niciun alt fluierar sau alta pasare care sa poata fi confundata cu un fluierar negru.




















       Desi pozele sunt foarte de departe si incidentale totusi caracteristicile fluierarului negru se vad foarte bine - penajul negru, silueta si ciocul lung de fluierar, cu rosu aprins la baza, picioarele subtiri in ton cu penajul si ciocul.



       In teren i-am vazut doar ca pe niste puncte negre, fotografiam in principal pelicanii. M-as fi concentrat si pe ei dar au zburat destul de repede.



       Nu era prima mea intalnire cu fluierarul negru, ci doar prima intalnire cu fluierarul negru in penaj de vara. 
     Caci fluierarul negru are mai multe infatisari in functie de anotimp si de perioada de viata prin care trece. L-am vazut primavara pe un lac sarat din Dobrogea. 





Statea in apa pana la brau, cu un penaj gri maron cu mult alb pe piept, initial il confundasem cu un fluierar cu picioare rosii. Totusi se desoebeste de acesta printr-un cioc mai lung, mai subtire, cu un cap mai fin si cu mai mult alb in penajul de pe partea inferioara.









     Cred ca mi-a intrat in poza fara sa-l vad cu ochii si in penaj de toamna-iarna pe un lac din Transilvania. Atunci se face si mai frumos poate, din fluierar negru se transforma in alb, contrastul cu ciocul lung si rosu ii da o eleganta deosebita.Din pacate eram prea departe de ei si asa albi pierduti in apa distanta nu i-am observat, au intrat intamplator in poza, in planul din spate, lateral stanga.




     Nu m-a mirat sa-l vad in migratia de toamna si primavara, desi pare o prezenta destul de rara, sau ascunsa, pe la noi. M-a mirat aparitia lui nonsalanta in cel mai clasic mediu sudic, saratura evaporata de soare torid, praf, noroi uscat si crapat de caldura, lac acoperit de alge in culoarea luminii, pelicani. Potrivit literei cartii fluierarul negru trebuia sa fie vara pe tarmuri subpolare, cu aer rece venit dinspre banchize si racorit inca o data de cetina brazilor scandinavi si nu pe lacuri meridionale.



        In 2016, august, lunca Dunarii, Oltenia





















Septembrie 2016, Oltenia, grupuri de cate 20-30 fluierari negri se hraneau frenetic in apa scunda
















29 octombrie 2016, Oltenia






15 iunie 2017, Lunca Dunarii , doua exemplare in penaj nuptial

























2 comentarii:

  1. Răspunsuri
    1. Multumesc! Pozele cu fluierarii negri pe timp de vara sunt cam chinuite dar sunt importante ca inregistrare ornitologica, Stiu ca fluierarul negru e considerat strict ca pasare de pasaj la noi, cuibarind in nordul extrem al Europei. Pe filmul cu pelicanii am numarat insa un grup mare de minim 12 exemplare in penaj de cuibarire(negru) locuind foarte bine si la noi in tara pe timp de vara.

      Ștergere