Translate

miercuri, 13 aprilie 2022

MIGRATIA DE PRIMAVARA IN LUNCA DUNARII, OLTENIA, 2022 (5)

MIGRATIA DE PRIMAVARA IN LUNCA DUNARII, OLTENIA, 2022 (5)
























       ULTIMELE ZILE DIN MARTIE, PRIMELE DOUA ZILE DIN APRILIE (aspecte de migratie din zona de lacuri si balti) 


       Puteam sa trec direct la prima saptamana din aprilie, si totusi aceasta perioada de tranzitie de la martie la aprilie e atat de importanta si plina de evenimente, care nu se pot incadra in termeni generali nici doar la martie si nici doar la aprilie, incat am decis sa fac o postare aparte doar pentru aceasta perioada de punte intre luni. Foarte bogata in noi aparitii aceasta perioada, dar si in "disparitii" majore de pasari nordice.
     In aceasta scurta perioada de doar cateva zile s-a produs plecarea in masa a garlitelor mari.
     Tot brusc s-a produs sosirea si umplerea generalizata a tuturor cuiburilor de barza. Berzele albe au sosit repede, au putut fi vazute pe pajisti, pe araturi, dar cel mai important, la cuiburi, in cupluri deja, si grabite sa se imperecheze. Decise parca sa recupereze intarzierea sosirii cu o saptamana, intarziere deliberata, cred eu, din cauza uscaciunii, a secetei generalizate din aceasta primavara.







      Berzele negre au inceput sa fie si ele vazute mai des, dar nu in abundenta de anul trecut, cel putin nu in zona lovita de seceta a luncii oltene.




     Pe langa berzele albe, o aparitie marcanta si foarte colorata a acestor zile de "capete" de luna a fost pupaza. Primele lor sosiri, inainte de a ajunge in paduri, sunt pe malurile apelor, mai exact pe diguri, nu chiar pe tarmurile propriu zise.
   In scurt timp incepi sa le vezi si in padurile de salcam din zona, unde cuibarirea lor este foarte bogata.




    Pe tarmul propriu zis al baltilor apar prundarasii gulerati mici, se vad si pe namolul de pe mal dar si presarati prin ierburile scunde de pe margine.



    Ploierii aurii nu au disparut cu totul dar sunt mai putini, grupulete mai mici.

 


    In schimb incep sa apara ploieri argintii. Acestia nu vin in stoluri la noi ci cate un individ, maxim doi- trei pe ici pe colo. 





   Tot pe tarm, cateva sosiri importante, spun "bine-ati-venit" fluierarilor de munte si fluierarilor negri. Nu sunt multi, cate unul pe ici pe colo, e doar inceputul. Pasajul lor difera de la an la an, voi trage linia la sfarsitul sezonului pentru a concluziona daca a fost un pasaj abundent sau dimpotriva.







     Fluierarii de mlastina devin din ce in ce mai multi.








    Culicii mari sunt mai putini de acum desi inca mai trec, in schimb e vremea culicilor mici. Acestia nu trec in numar mare dar aceasta e prioada optima pentru a fi vazuti. Un numar frumos de cca 20 culici mici, observati la noi in tara in stol, de obicei sunt vazuti cate doi-trei maxim.
















    In aceste cateva zile se poate prinde momentul pasajului de corcodei cu gat negru. Stoluri marisoare din aceste pasari micute si frumoase pot fi vazute pentru o scurta perioada de timp. Cativa dintre ei, foarte putini, vor ramane poate si la cuibarire, restul zboara mai departe, spre alte tinuturi.



    Prin tufisurile de pe marginea apei incep sa apara pitulicile mici si pitulicile fluieratoare. Un foarte scurt timp, cateva zile pentru intremare, apoi trec spre paduri unde e habitatul lor.



     Cateva sosiri mult-asteptate, de pasari mari, vizibile, si evident, foarte frumoase si emblematice pentru zona de lacuri : egretele mici si lopatarii.









 S-a inmultit si numarul de tiganusi.




       Banuiesc ca tot din cauza secetei anul acesta am vazut un numar mai mic din aceste pasari, grupuri mai mici, anul trecut, de exemplu, un an mai umed, stolurile de egrete mari, de lopatari proaspat sositi erau mai mari, mai vizibile.





     Tot o sosire marcanta, usor vizibila, este cea a starcului rosu. Si in zbor, dar si la odihna sau hrana in stufarisuri, si singuri si in pereche, starcii rosii isi fac anuntata prezenta.





     Printre pescarusii razatori, prima sosita din neamul chirelor, chirighitelor, este pescarita mare. E o prezenta foarte rara in lunca Olteniei, totusi poate fi vazuta in pasaj, in aceasta perioada. 







    Unele specii abia sosesc, altele nici nu au sosit inca iar gasca de vara deja isi plimba bobocii pe ape. Anul acesta primii boboci au iesit foarte devreme, probabil ultimele doua zile din martie, deja pe 1 sau 2 aprilie se plimbau cu ei pe apa lacului. 




    Numarul pelicanilor creti incepe sa creasca.






    Dintre ratele nordice, care trebuie sa plece, au ramas ratele fluieratoare, ratele lingurar si ratele mici. Insa toate au mai scazut ca numar.














   Au disparut ferestrasii. Ratele sulitar nu au plecat in totalitate, dar sunt mult mai putine.
   Egretele mari sunt inca in numar mare, in splendoarea costumului lor nuptial, cu penele lungi matasoase pe spate si, unele dintre ele, cu culori trandafirii la picioare. O caracteristica coloristica mai speciala despre care inca nu s-a dat raspunsul final daca apartine vreunei subspecii sau e o forma mai deosebita a speciei comune. 
     Desi sositi pentru prima data cu ceva vreme in urma, aceasta perioada este una de abundenta si spectacol la piciorongi. 






    Mai sunt prezenti si sitarii de mal, dar numarul lor pare sa fie in scadere fata de perioada precedenta.









     Batausii sunt tot in numar mare fluturand in stoluri pe campuri. Au si pierderi printre ei, gasesc doua pasarele moarte, din cauze necunoscute. Sunt atat de micute, de delicate, par mult mai mici decat apar vizual de departe.












   Floarea cea mai caracteristica perioadei, iesind in evidenta prin abundenta si frumusete, in padurile de salcam din lunca, este muscari-ul salbatic.



BECATINA MARE, Gallinago media

BECATINA MARE, Gallinago media 














     Un an foarte bun pentru a vedea aceste pasari rare la noi, atat becatina mare cat si cea mica. Nu cred ca numarul lor a fost mai mare decat de obicei, poate dimpotriva, insa seceta a facut ca zonele cu mlastini sa fie foarte reduse, astfel ele fiind mult mai expuse vederii. Chiar si pe aceste zone micsorate tot raman extraordinar de greu de vazut si mai ales de surprins la poza. Camuflajul lor este perfect. Plantele acvatice uscate le ascund cu desavarsire, doar daca te apropii -fara sa vrei si fara sa stii- ele tasnesc la un moment dat lasandu-te sa le vezi cel mai adesea spatele.










    Becatina mare, numita in limbaj vanatoresc si "dubla" (denumire provenita din limba franceza), nu este chiar atat de mare pe cat suna reclama numelui, este doar putin mai trupesa decat cea comuna, in nici un caz nu este dubla. Ar fi bine daca ar fi asa, insa criteriul cel mai clar de identificare ramane aripa ei dantelata, cu mult alb, cu doua, trei dungi ca de dantela alba care ii impodobesc aripile. Si ciocul este o idee mai scurt. In rest seamana foarte mult cu becatina comuna.







     La noi in tara putem avea norocul sa o vedem numai in pasaj, acest pasaj este mic, cativa indivizi imprastiati in diverse locuri umede, foarte rara aparitie. 
     Poate sa treaca mai ales prin martie, aprilie, uneori si mai, ma refer la pasajul de primavara. Mai poate fi vazuta si in pasajul de toamna.
    Efectivele speciei sunt mici si in declin. Cuibareste in nord-estul Europei, in zona de mlastini arctice, o zona mult mai nordica si mai restransa decat arealul becatinei comune.
    Acolo are manifestari spectaculoase de cantec, de lupte, de dipslay. Ritualul propriu-zis de nunta se desfasoara la sol si se numeste rotit, dupa modelul cocosilor de munte. La noi insa, in pasaj, e foarte cuminte, foarte ascunsa, trebuie un adevarat noroc sa o intalnesti spontan, 99% din intalnirile cu becatine fiind cu cele comune.
      Prin aprilie, cel mai tarziu mai, ajung in locurile de cuibarire, locuri deschise de mlastini si tundra umeda, si acolo isi fac un cuib rudimentar pe solul inconjurat din toate partile de ape, in smarcuri,  unde femela depune 3-4 oua. Si clocitul si ingrijirea puilor sunt facute de femela care este foarte putin mai mare la trup decat masculii. In schimb masculii au o coada mai lunga putin, fiindu-le necesara in etalarile de nunta. Dar diferentele sunt foarte subtile, si se pot face mai ales prin comparatie directa, doua pasari de sex diferit aflate una langa cealalta.