MIGRATIA DE PRIMAVARA IN LUNCA DUNARII, OLTENIA, 2022 (5)
ULTIMELE ZILE DIN MARTIE, PRIMELE DOUA ZILE DIN APRILIE (aspecte de migratie din zona de lacuri si balti)
Puteam sa trec direct la prima saptamana din aprilie, si totusi aceasta perioada de tranzitie de la martie la aprilie e atat de importanta si plina de evenimente, care nu se pot incadra in termeni generali nici doar la martie si nici doar la aprilie, incat am decis sa fac o postare aparte doar pentru aceasta perioada de punte intre luni. Foarte bogata in noi aparitii aceasta perioada, dar si in "disparitii" majore de pasari nordice.
In aceasta scurta perioada de doar cateva zile s-a produs plecarea in masa a garlitelor mari.
Tot brusc s-a produs sosirea si umplerea generalizata a tuturor cuiburilor de barza. Berzele albe au sosit repede, au putut fi vazute pe pajisti, pe araturi, dar cel mai important, la cuiburi, in cupluri deja, si grabite sa se imperecheze. Decise parca sa recupereze intarzierea sosirii cu o saptamana, intarziere deliberata, cred eu, din cauza uscaciunii, a secetei generalizate din aceasta primavara.
Berzele negre au inceput sa fie si ele vazute mai des, dar nu in abundenta de anul trecut, cel putin nu in zona lovita de seceta a luncii oltene.
Pe langa berzele albe, o aparitie marcanta si foarte colorata a acestor zile de "capete" de luna a fost pupaza. Primele lor sosiri, inainte de a ajunge in paduri, sunt pe malurile apelor, mai exact pe diguri, nu chiar pe tarmurile propriu zise.
In scurt timp incepi sa le vezi si in padurile de salcam din zona, unde cuibarirea lor este foarte bogata.
Pe tarmul propriu zis al baltilor apar prundarasii gulerati mici, se vad si pe namolul de pe mal dar si presarati prin ierburile scunde de pe margine.
Ploierii aurii nu au disparut cu totul dar sunt mai putini, grupulete mai mici.
In schimb incep sa apara ploieri argintii. Acestia nu vin in stoluri la noi ci cate un individ, maxim doi- trei pe ici pe colo.
Tot pe tarm, cateva sosiri importante, spun "bine-ati-venit" fluierarilor de munte si fluierarilor negri. Nu sunt multi, cate unul pe ici pe colo, e doar inceputul. Pasajul lor difera de la an la an, voi trage linia la sfarsitul sezonului pentru a concluziona daca a fost un pasaj abundent sau dimpotriva.
Fluierarii de mlastina devin din ce in ce mai multi.
Culicii mari sunt mai putini de acum desi inca mai trec, in schimb e vremea culicilor mici. Acestia nu trec in numar mare dar aceasta e prioada optima pentru a fi vazuti. Un numar frumos de cca 20 culici mici, observati la noi in tara in stol, de obicei sunt vazuti cate doi-trei maxim.
In aceste cateva zile se poate prinde momentul pasajului de corcodei cu gat negru. Stoluri marisoare din aceste pasari micute si frumoase pot fi vazute pentru o scurta perioada de timp. Cativa dintre ei, foarte putini, vor ramane poate si la cuibarire, restul zboara mai departe, spre alte tinuturi.
Prin tufisurile de pe marginea apei incep sa apara pitulicile mici si pitulicile fluieratoare. Un foarte scurt timp, cateva zile pentru intremare, apoi trec spre paduri unde e habitatul lor.
Cateva sosiri mult-asteptate, de pasari mari, vizibile, si evident, foarte frumoase si emblematice pentru zona de lacuri : egretele mici si lopatarii.
S-a inmultit si numarul de tiganusi.
Banuiesc ca tot din cauza secetei anul acesta am vazut un numar mai mic din aceste pasari, grupuri mai mici, anul trecut, de exemplu, un an mai umed, stolurile de egrete mari, de lopatari proaspat sositi erau mai mari, mai vizibile.
Tot o sosire marcanta, usor vizibila, este cea a starcului rosu. Si in zbor, dar si la odihna sau hrana in stufarisuri, si singuri si in pereche, starcii rosii isi fac anuntata prezenta.
Printre pescarusii razatori, prima sosita din neamul chirelor, chirighitelor, este pescarita mare. E o prezenta foarte rara in lunca Olteniei, totusi poate fi vazuta in pasaj, in aceasta perioada.
Unele specii abia sosesc, altele nici nu au sosit inca iar gasca de vara deja isi plimba bobocii pe ape. Anul acesta primii boboci au iesit foarte devreme, probabil ultimele doua zile din martie, deja pe 1 sau 2 aprilie se plimbau cu ei pe apa lacului.
Numarul pelicanilor creti incepe sa creasca.
Dintre ratele nordice, care trebuie sa plece, au ramas ratele fluieratoare, ratele lingurar si ratele mici. Insa toate au mai scazut ca numar.
Au disparut ferestrasii. Ratele sulitar nu au plecat in totalitate, dar sunt mult mai putine.
Egretele mari sunt inca in numar mare, in splendoarea costumului lor nuptial, cu penele lungi matasoase pe spate si, unele dintre ele, cu culori trandafirii la picioare. O caracteristica coloristica mai speciala despre care inca nu s-a dat raspunsul final daca apartine vreunei subspecii sau e o forma mai deosebita a speciei comune.
Desi sositi pentru prima data cu ceva vreme in urma, aceasta perioada este una de abundenta si spectacol la piciorongi.
Batausii sunt tot in numar mare fluturand in stoluri pe campuri. Au si pierderi printre ei, gasesc doua pasarele moarte, din cauze necunoscute. Sunt atat de micute, de delicate, par mult mai mici decat apar vizual de departe.
Floarea cea mai caracteristica perioadei, iesind in evidenta prin abundenta si frumusete, in padurile de salcam din lunca, este muscari-ul salbatic.
