Translate

marți, 21 octombrie 2014

FLUIERAR DE LAC - Tringa stagnatilis



















       Mi-a ramas in minte dintr-o clipa trecuta, un lac, secat de puterea soarelui de august, cu nisipurile risipite si asternute larg in intampinarea unui popor de pasari nemaivazut in alte locuri. 
          Pornesti peste crestele muntilor si cobori apoi la coline si ses in cautarea micii comori ascunse in interiorul arcului carpatic. 
          Refaci drumul, pastrezi datele si gasesti o noua lume. Timpul isi face un titlu de glorie si mandrie din a nu se repeta niciodata, un adevarat artist orgolios care asterne noi si noi tablouri. 
       E acelasi loc, aceeasi data din august insa calendarul arata doi ani diferenta. 
        E tot miez de vara, insa lacul e plin de apa, ba chiar are mici puisori pe ici pe colo, pe campuri si pe margine de drum. Soarele de acum si-a pierdut puterea , se ridica cand palid cand nevazut din ceturi. 



        Verdele culturii de tutun e viu si iluminat prin el insusi, goneste ceata in sus pe dealuri si cheama soarele.



 Acum e vremea lui de frumusete si de glorie, cand primeste razele soarelui in frunza lata. Mai tarziu, foc de frunze moarte, e tot ce va ramane din el, tigara dupa tigara. 







         Sticletii ciripesc deasupra lui, in etajul cetii. Langa campurile de tutun incepe apa, albastra si reflectand dealurile eliberate acum de povara aburului.






         Vaporii usori se simt inca deasupra lacului, ochii pierd lupta cu distantele si speciile de pasari de pe lac se lasa tot mai greu ghicite. 



        Subtire, delicat ca si gratia acestei dimineti in care l-am zarit, se topeste in fundal un fluierar de lac. 






    
       
        Aparitia se destrama ca un vis, asa cum se rarefiaza si dimineata de ceata. Amiaza aduce cu ea o lumina brusca de care figura eratica a fluierarului de lac fuge in adancimile orizontului.
       Nu ii da timp impresiei sa prinda radacini, schita fugara. Intoarce din departari un spate cu aripile lasand sa se intrevada un alb laptos de-a lungul corpului sau fin.


 Doar fluierarul cu picioare verzi mai are asa un triunghi de alb pe spate dar el e mai mare, aparitia lui mai consistenta. E alaturi si fluierarul acesta cu trupul lui mai mare, cu ciocul lui mai gros si putin intors in sus. Fluierarul de lac isi pastreaza gratia si finetea si la cioc, il are lung, dar nu exagerat, il are subtire si drept.



        Totul e moderat in infatisarea lui, nu e nici cel mai mic dintre fluierari, nici cel mai mare, nu are nici ciocul cel mai lung, nici cel mai scurt, nu e nici cel mai colorat, nici cel mai palid.



 Culoarea lui spre toamna e gri cenusie din ce in ce mai uniforma, culoarea cetii si a nisipurilor argintii. Spre sezonul nuptial isi aranjeaza in penaj flori modeste, nici prea mari, nici prea colorate, doar sa se vada un pic de sarbatoare pe aripi.


      E greu de gasit la noi in sezonul de cuibarire. E si el pasare de pasaj desi vine din nordul marii Negre si nu din tinuturi scandinave. Trec cand si cand cateva exemplare, nu multe, si se opresc in locurile de ele stiute, prin Dobrogea, prin Transilvania dar si pe alte lacuri din interiorul tarii. Poate sa fie mai des, dar zboara sfios si nestiut, strecurandu-si faptura discreta printre zeci si sute de alti fluierari de alte neamuri.








Aprilie 2015, singur in fotografie sau cu alte limicole (bataus, fluierar de munte, piciorong, fluierar de mlastina)












































































2 comentarii:

  1. iti doresti sa fii acolo, asa de frumoase sunt fotografiile!
    foarte mult imi plac si aceste pasari!
    Alina.

    RăspundețiȘtergere
  2. Imi doresc chiar si eu sa mai fiu acolo, cred ca e splendid acum in perioada de migratie a pasarilor. Din pacate e prea departe.

    RăspundețiȘtergere