Translate

Se afișează postările cu eticheta Echasse blanche. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Echasse blanche. Afișați toate postările

miercuri, 11 decembrie 2013

PICIORONG, Himantopus himantopus

PICIORONG, Himantopus himantopus





































































       Un nume potrivit, desi nu tocmai frumos si poetic. Si totusi pasarii care il poarta nu-i lipsesc nici frumusetea, nici armonia.







juvenil




 Are intr-adevar picioare foarte lungi, insa asa subtiri, roz, fine, delicate incat dau impresia de fragilitate si gratie. Cum merge usor prin apele putin adanci da impresia ca valseaza.










        Piciorongul seamana putin cu ciocintorsul insa e mai mic, cu albul si negrul din penaj altfel dispuse si cu ciocul drept, subtire si ascutit.


















        

          De cate ori o zaream in ape si mlastini - prin Dobrogea mai ales - imi parea o pasare dragalasa si inofensiva. Mica si slabuta, picioare roz-rosietice, cap rotund cu ochi mirati - parea o faptura docila si sperioasa.
       Nu-i cunoscusem inca vitejia din perioada cuibaritului si a puilor. 








       Ma indreptam spre niste smarcuri bogate in pasari undeva pe langa Braila, la sfarsitul lunii iunie... De departe m-au luat in intampinare vreo 5-6 piciorongi, cu tipete ascutite se invarteau in cerc deasupra capului, hotarati sa ma alunge de la balta. Stiam de acest obicei al nagatilor, nu stiam ca si piciorongii au aceleasi metode si acelasi gen de strigate. Erau si vreo doi nagati insa acestia erau mult mai tematori, imi dadeau tarcoale si "se rasteau" la mine de la distanta mare, nu erau asa curajosi ca piciorongii. Acestia erau mai sa-mi sparga urechile, atat de tare si strident tipau deasupra mea si poate ca ar fi indraznit si sa atace daca as fi avut intentia sa ma apropii de vreun pui de-al lor.
        Mesajul era clar, era mlastina lor, aveau pui pretiosi acolo, nu aveau nevoie de nici un musafir. Desigur dadeau alerta pentru toata pasarimea din mlastina asa ca nici nu mai puteam sa observ mare lucru pe-acolo - egrete mari, starci cenusii si rosii se retrasesera fricosi in stuf, desi cu ciocurile si aripile lor uriase ar fi facut mult mai mare isprava deasupra intrusului. Doar inimosii si neinfricatii piciorongi ramasesera salvatorii cartierului si cred ca le si placea, caci ma innebuneau la cap cu chiuiturile lor si cand bateam in retragere si ajunsesem aproape la masina. "Aceasta proprietate e pazita de piciorongi".
          Nici macar nu era vreo zona ferita, balta si smarcurile erau chiar langa sosea si erau si multi pescari. Doar la partea de mlastina pe care o ocupau probabil puii lor faceau mare galagie, te avertizau ca e zona interzisa. Din punctul acesta de vedere imi pare foarte potrivita denumirea data de italieni, Il Cavaliere d'Italia. Intr-adevar o pasare mandra si curajoasa ca un cavaler. 










       Doar ciovlicile ruginii s-au mai aratat asa viteze, insa pe jumatate. Nagatii incercau si ei ceva asemanator insa erau mult mai timizi.
        Cred ca acesta e un comportament tipic perioadei de crestere a puilor. Puii sunt nidifugi, se tin imediat dupa parintii lor insa timp de o luna sau cam asa ceva sunt destul de neputinciosi la zbor. Desi foarte priceputi la camuflaj.
        Piciorongii zariti primavara erau mult mai linistiti. Nu permiteau o apropiere prea mare, daca insistai zburau in alta parte si tot cu aceeasi distantare dorita de ei te alegeai. Daca mentineam o distanta decenta in general ma ignorau, isi vedeau fara grija de cercetarea lor neincetata prin apa. Mananca tot felul de nevertebrate gasite in apele putin adanci. Primavara am vazut si piciorongi singuratici, si in pereche. Diferenta intre femela si mascul eu o fac dupa culoarea crestetului, la mascul e negru inchis, la femela e mai curand gri, insa masculii tineri pot si ei sa aiba capul destul de albicios.









       E o pasare migratoare, dar nu migreaza departe. Pleaca in general in bazinul Marii Mediterane. Acolo are de fapt si cele mai mari populatii cuibaritoare, in Spania si in Italia.Si la noi in Romania si in Peninsula Balcanica sunt prezenti in numar relativ mare si specie cuibaritoare in zonele de lacuri si mlastini.















    31 mai 2015, cateva exemplare (6-7) la baltile de la Dunare in sudul judetului Dolj.



  2016, Mehedinti

  











16 aprilie 2017, Dolj




 Mehedinti, aprilie 2017




















10 iunie 2017, sudul Olteniei









13 iunie 2020, MH







 13 iunie 2020, Dolj







6 aprilie 2021











































10 aprilie

























































 20 martie 2022












2 aprilie 2022






















 
8 aprilie 2022












27 mai 2022



















27 mai 2022, in colonie mixta de cuibarire, impreuna cu ciocintorsi, chire de balta, chirighite cu obraz alb, chire mici


























3 iunie 2022




21 martie 2023






mai 2024












mai 2024