SCATIU, Carduelis spinus
Scatiul este o pasare micuta si foarte vioaie.
Culoarea lui verde cu striatii si tuse de galben se asorteaza foarte bine cu padurea de brad unde cuibareste si isi duce traiul.
Cu ciocul mic dar puternic si relativ ascutit mananca tot felul de semincioare disponibile in padurea de conifere si mesteceni. Isi face un cuib bine rotunjit si prins intre crengile molizilor inalti.
Culoarea lui verde cu striatii si tuse de galben se asorteaza foarte bine cu padurea de brad unde cuibareste si isi duce traiul.
Cu ciocul mic dar puternic si relativ ascutit mananca tot felul de semincioare disponibile in padurea de conifere si mesteceni. Isi face un cuib bine rotunjit si prins intre crengile molizilor inalti.
Eu l-am vazut adeseori in perioada de toamna si iarna inzapezita cand coboara de la munte spre zavoaiele de arin negru.
Stoluri de cate 10-20 scatii sosesc cu zbor compact si ondulat in cate un arin plin de seminte si incep sa ciupeasca cu cioculetele in variate posturi de acrobati.Unii falfaie din aripi nemultumiti de locul ales, altii atarna cu capul in jos dupa vreo bunatate, cei mai multi se strecoara printre crengile uscate cautand roada micilor conulete rotunde de arin.
Stoluri de cate 10-20 scatii sosesc cu zbor compact si ondulat in cate un arin plin de seminte si incep sa ciupeasca cu cioculetele in variate posturi de acrobati.Unii falfaie din aripi nemultumiti de locul ales, altii atarna cu capul in jos dupa vreo bunatate, cei mai multi se strecoara printre crengile uscate cautand roada micilor conulete rotunde de arin.
Sunt greu de fotografiat caci zboara doar pe varful arinilor inalti, arini plini de crengute,frunze uscate si fructificatii.Zavoaiele sunt dese, adesea intunecoase iar micii scatii foarte neastamparati.
Am avut ocazia sa-i vad si intr-o imprejurare mai diferita decat obisnuitul stol gregar de iarna. Acum cand scriu e un februarie bland si umed. Zapezile s-au topit demult in Oltenia si prin gradini au inceput sa apara ghioceii.
Pe strazi se vand frumosii ghiocei pretinsi a fi din padurile tulcene. Oare cati ghiocei or mai rezista si in Tulcea daca tot sudul tarii e anuntat de apropierea primaverii prin ofrandele padurii dobrogene? Dar nu despre ghiocei voiam sa vorbesc. Un alt fel de "floricele" de primavara isi rasareau ieri culorile de prin covorul de frunze. O pereche de scatii, un "el" si o "ea" parasisera stolul si isi cautau acum mancarea in cuplu de indragostiti la poalele unor arini scuturati de vanturile iernii.
Pe strazi se vand frumosii ghiocei pretinsi a fi din padurile tulcene. Oare cati ghiocei or mai rezista si in Tulcea daca tot sudul tarii e anuntat de apropierea primaverii prin ofrandele padurii dobrogene? Dar nu despre ghiocei voiam sa vorbesc. Un alt fel de "floricele" de primavara isi rasareau ieri culorile de prin covorul de frunze. O pereche de scatii, un "el" si o "ea" parasisera stolul si isi cautau acum mancarea in cuplu de indragostiti la poalele unor arini scuturati de vanturile iernii.
As vrea sa cred ca e o pereche ce va ramane aici si va cuibari in vreun molid gasit aproape de paraiasul cu arini. Masculul scatiu are capul putin mai negru in frunte in timp ce femela este o nuanta mai deschisa in partea frontala. De la distanta si printre mii de ramurele sunt greu de deosebit.
Am facut un mic filmulet pe malul acelui paraias umbrit de aninisuri.Probabil ma observasera insa se simteau aparati de scutul de crengute care strajuiau comoara lor de semincioare imprastiate pe jos.
A se observa viteza cu care ciugulesc invizibilele semincioare din covorul de frunze.
M-am bucurat sa vad pentru prima data acesta scena "casnica" cu o pereche de scatii aflati probabil in faza logodnei. Desigur si incursiunile lor in stol de iarna sunt spectaculoase si frumos de privit.
2017, iarna, intr-un parc
2018
ianuarie 2020
A se observa viteza cu care ciugulesc invizibilele semincioare din covorul de frunze.
M-am bucurat sa vad pentru prima data acesta scena "casnica" cu o pereche de scatii aflati probabil in faza logodnei. Desigur si incursiunile lor in stol de iarna sunt spectaculoase si frumos de privit.
14 august 2020, un grup de scatii alcatuit mai mult din masculi, 4-5 masculi cu 2-3 exemplare ce pareau femele, nu juvenili, independente la hranire oricum. Data tarzie, structura si comportamentul grupului ma fac sa nu consider aceasta aparitie drept o dovada certa - mult necesara- pentru cuibarirea in Carpatii
nostri, problema ramanand deschisa, pentru alt tip de dovezi, anume prezenta adultilor in perioada 15 mai-15 iulie, grupuri cu juvenili proaspat zburati, bineinteles chiar poze cu cuiburi. Acestea lipsesc cu desavarsire, din cate am putut eu cauta, nu numai la mine, dar in general, in toata observatia de pasari documentata la care am avut acces.
oct.2020
28 noiembrie 2020
12 dec. 2020
19 dec. 2020
martie 2018
24 noiembrie 2020
ian. 2019
13 noiembrie 2022
29 decembrie 2022
14 octombrie 2023
31 octombrie 2023
1 noiembrie 2025 Am trecut în noiembrie și copacii își păstrează încă întreaga zestre de frunze pe crengi, semn de toamnă foarte îngăduitoare. Prea puține au alunecat pe covorul pădurii. Prin frunzișul mărunt și intact al arinilor negri se văd primii scatii mititei și alerți, sosiți la iernare în văile dealurilor și câmpiilor noastre. Iarna trecută a fost foarte slabă în prezențe ale scatiilor, prea puține observații, sporadice și în numere mici. Multe zone în care nu au apărut deloc. Cum va fi iarna aceasta în materie de observații de scatii? Nu știm încă, vom trai și vom vedea, totul e schimbător în lumea păsărilor, a vremii și a vremurilor. Nicio clipa, nicio zi, niciun anotimp nu seamănă intrutotul și nu se repetă.
