Translate

Se afișează postările cu eticheta Common Swift. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Common Swift. Afișați toate postările

marți, 11 martie 2014

DREPNEA NEAGRA, Apus apus

DREPNEA NEAGRA, Apus apus



















       Rasarit sau apus de soare in orasele port ale tarii. Pe lumina rosietica a cerului se vad proiectate siluetele elegante si aerodinamice ale drepnelelor. 





Zboara in stol mare sau in grupuri mai mici de cate 4-5, aproape niciodata singure. Au o slabiciune pentru cladirile istorice ce strajuiesc faleza unor orase precum Constanta sau Braila, cu turnurile si cupolele lor inalte si complex mestesugite.



















     Pot fi vazute in mai multe localitati dar privelistea lor e ca o emblema a acelor orase care intrunesc conditii de umiditate propice roiurilor de insecte combinata cu labirinte de cladiri in piatra inalte unde drepnelele isi aseaza cuiburile. 




    Cu cat patina timpului musca mai mult din aceste cladiri stravechi, glorii ale timpurilor apuse, cu cat devin mai parasite de oameni si ramase doar ca niste ruine romantice, cu atat mai mult se instaleaza aceste pasari tematoare de prea mult umblet si agitatie umana.
       O astfel de cladire lasata in grja pasarilor cerului este Cazinoul din Constanta cu alura lui atat de fotogenica pe exterior si atat de dramatica pe dinauntru. 






     Cladirea e pazita si inchisa publicului insa pe intuneric vigilenta paznicilor descreste si curiozitatea m-a manat prin incaperile largi si misterioase. Intuneric bezna, intretaiat cand si cand de luminile portului astfel incat sa pot pasi pe scarile prafuite, in rest ma bazez pe lumina blitzului si fotografiez la intamplare fara sa vad nimic. Imaginile imi dezvaluie o prabusire, o scufundare ca de Titanic sub ape grele de ocean sarat, a peretilor , a salilor, a candelabrelor. E aceeasi epoca, aceeasi decadere, aceeasi drama.







     Mai poate oare fi restaurat parfumul acelor ani? O teama de esec taie avantul oricarei incercari de revitalizare a Cazinoului si ramane pe mai departe o cladire la fel de romantica si ruinata, inca mandra si orgolioasa pe dinafara dar trista si deprimanta in sinea ei. Peste zi frumusetea Cazinoului sporeste prin cununa de drepnele ce zboara in jur si care isi au cu siguranta cuiburile in diverse lacasuri secrete ale acoperisurilor.








 Pe timp de noapte pasari ocupa plafonul opulent altadata si dorm in meandrele ornamentelor circulare. Nu-mi dau seama ce pasari sunt, e intuneric bezna, plafonul e foarte inalt si se vad departe, dar cel mai probabil sunt porumbei. Drepnelele planeaza si noaptea in zbor la inaltime. Atmosfera e plina de praf si particule de la vesnicul santier si imposibila finalizare a reconstruirii.





       Cladiri vechi, istorice - le atrag pe drepnele in toate orasele mari, Bucuresti, Iasi, Timisoara dar si altele- parca ar avea si ele acelasi mister si eleganta ca timpurile vechi, aristocratice. 
       In Iasi le-am vazut in timpul unei ploi de vara in preajma turlelor ca de cetate ale Goliei. Nu degeaba mai demult li se spunea si randunele de ploaie. Cuvantul "drepnea" vine din numele latinesc pentru aceasta pasare iar limba romana e singura limba moderna ce mai prezerva acest cuvant latin antic.







Dar nu siluetele lor intunecate sunt primele care atrag atentia ci sunetele specifice si patrunzatoare pe care le striga din inaltul cerului. 



       Cel mai adesea zboara la mare inaltime, se vad proiectate pe cer, dar au si momente in care zboara la inaltimea cladirilor foarte inalte. Nu le-am vazut niciodata aproape de sol, ca pe randunica sau ca pe lastuni. Seamana la infatisare cu acest tip de pasari dar sunt diferite, fac parte din familii diferite si au multe trasaturi specifice doar grupului lor. In primul rand sunt niste masini de zbor , pur si simplu. Toata activitatea lor are loc in timpul zborului, hrana, imperechere, se pare ca si dorm in zbor. Cazute la sol prin cine stie ce imprejurare nedorita sunt foarte stangace, reusesc cu greu sa-si reia zborul. Abia in aer se simt in largul lor si sunt de neegalat. Doar pentru cuibarire fac acest compromis cu spatiul palpabil si aleg inaltimile cladirilor sau alte crevase. 







        Am mai vazut drepnele multe si in statiunile de munte dar si de apa ale Valcii - Calimanesti, Olanesti, cheile Bistritei cu manastirea Bistrita. 





Toate aceste statiuni combina existenta apei cu cea a muntilor si a cladirilor istorice din perioada de glorie a vilegiaturismului balnear antebelic si interbelic. 





Pe cerul acestor statiuni se vad deseori drepnele si stoluri de lastuni, uneori si randunici. Aceste formatiuni de pasari maiestrit zburatoare nu se amesteca propriu zis dar zburand in acelasi mediu si avand mod de viata asemanator pot fi uneori confundate intre ele. Drepneaua neagra e vizbil mai mare, de culoare complet intunecata. Penajul ei are si tonuri de cafeniu foarte inchis pe alocuri dar poate fi considerata o pasare complet neagra, asa cum se si percepe dealtfel in zborul ei ultrarapid pe cer. Deasemenea, aripile ei sunt mult mai lungi si curbate, o forma specifica, iar suntele scoase de drepnele sunt unice si inconfundabile. 




        Locurile de cuibarit sunt putine si de aceea sunt aparate cu multa hotarare de perechea de drepnele. Isi pastreaza locul de cuibarit de la an la an. Isi pastreaza si perechea cu aceeasi fidelitate si scot anual un singur rand de pui. Sunt pasari migratoare ce sosesc la noi prin aprilie si pleaca destul de devreme, in august. Ierneaza in Africa subsahariana si Africa de sud.



6 august 2021



























3 septembrie 2022, un juvenil pregatit de migratie, doborat insa temporar  de o vreme rece cu precipitatii abundente. Dupa ce si-a revenit din socul caderii a fost eliberat, urcat la inaltime de unde a putut singur sa decoleze cu usurinta si sa zboare in inaltul cerului.














9 iunie 2023, o drepnea intrata intr-un pod in constructie nu mai stia sa iasa. Am asteptat un pic pana sa isi calmeze panica, timp in care am fotografiat-o de la distanta ca se obisnuiasca cu prezenta mea apoi am eliberat-o indrumand-o cu miscari usoare spre geamul deschis.










14 octombrie 2023, o data foarte tarzie si totusi doua drepnele negre mai stateau inca la locurile lor de nastere/cuibarit, sus la altitudine de 1600 m.. In data de 1 octombrie vazusem un numar foate mare de drepnele negre, pareau sa fie toate cate cuibaresc si ies din ou an de an in acea zona montana. 











mai 2024, pe malul marii