PRESURA BARBOASA, Emberiza cirlus
O presura mai rara la noi.
Arealul ei specific este sudul cald mediteraneean si balcanic al Europei, la noi exista populatii stabile doar in sud-vestul Romaniei. Clima mai blanda cu influente submediteraneene din judetele Mehedinti, Caras Severin, Gorj, Dolj si Olt invita si gazduieste aceste presuri sudice. E o pasare care necesita masuri active de ocrotire desi probabil arealul ei nu va depasi semnificativ coltul sud-vestic al tarii.
Presura barboasa nu este o pasare migratoare. Ea traieste si iarna tot in arealul de cuibarire, nu intreprinde lungi calatorii spre sud, de aceea prefera sa stea in zona Olteniei si a Banatului de munte unde iernile nu sunt atat de geroase si viscolite. In plus are si nevoie de un anumit habitat, alternante de zone deschise cu tufisuri salbaticite si zone cultivate cu cereale, petece de verdeata pe langa paduri neumblate, terenuri deschise pe marginea apelor . In timpul primaverii, in sezonul cresterii puilor, au nevoie de insecte, in special multi greieri, cosasi, lacuste ,iar iarna mananca seminte de pe campuri.
Presura barboasa observata de mine se afla in nordul judetului Dolj pe un afluent al Jiului.
De fapt era o pereche de presuri barboase, ducand neincetat mancare la niste puisori atat de cuminti si bine crescuti incat mi-a fost imposibil sa-i descopar. Adevarul e ca nu i-am cautat prea mult,ca sa nu deranjez presurile pretioase si rare din treburile lor. Nici nu as fi stiut unde sa caut. Cand le-am observat nu stiam exact unde cuibareste specia, intre timp am aflat. Probabil ca aveau cuibul chiar la baza tufisurilor destul de spinoase unde i-am fotografiat, poate puisorii erau mici sau poate la aceasta data (2 iunie 2013) erau deja mari si pierduti undeva prin teren in culorile lor brune striate.
De fapt era o pereche de presuri barboase, ducand neincetat mancare la niste puisori atat de cuminti si bine crescuti incat mi-a fost imposibil sa-i descopar. Adevarul e ca nu i-am cautat prea mult,ca sa nu deranjez presurile pretioase si rare din treburile lor. Nici nu as fi stiut unde sa caut. Cand le-am observat nu stiam exact unde cuibareste specia, intre timp am aflat. Probabil ca aveau cuibul chiar la baza tufisurilor destul de spinoase unde i-am fotografiat, poate puisorii erau mici sau poate la aceasta data (2 iunie 2013) erau deja mari si pierduti undeva prin teren in culorile lor brune striate.
Parnintii lor aveau un penaj frumos, cu doua dungi puternice pe fata si barbie neagra la mascul, cu mult galben si rosu asortat la un spate brun rosietic si puternic striat. Cam aceleasi culori si la femela insa fara barba neagra, cu mult galben si mai deloc rosu, putea fi confundata cu presura galbena. Nu avea insa tartita roscata a presurei galbene ci brun deschis, ametecat cu gri verzui si galben. Femela ar fi fost mai greu de identificat daca nu ar fi stat in tandem cu perechea ei.
Tufisurile unde stateau presurile erau foarte aproape de rau, intr-un teren salbatic langa culturi de lucerna si grau sau fanete naturale presarate de maci si musetel, si insulite intregi de flori galbene. Nu lipsea din peisaj nici padurea de stejar pe dealurile apropiate, nici zavoiul de salcii si plopi de pe marginea apei. Aveau practic toate conditiile cerute, deocamdata erau concentrati asupra campului salbatic de unde prindeau cosasi si alte lacuste si insecte.
Pe malul apei erau si niste salcii inalte si batrane, totusi rareori le-am vazut in coroana lor, in general zburau pe cele mai joase crengi ale salciilor, pe maracinisurile scunde si uscacioase .
Stateau pe o zona destul de mica, oricat ma plimbam in jur in general le gaseam in acelasi loc. Nu m-am apropiat prea mult, se cam speriau si se ascundeau in ramurile stufoase de salcii. Aveau aproape in permanenta hrana in cioc, erau neobositi si grijulii parinti.
In zonele ei mediteraneene si balcanice au si trei ponte pe an, nu stiu daca si la noi au timpul necesar pentru asta. Nu m-ar mira . E o pasare care ierneaza pe loc si cum da primavara, destul de devreme in Oltenia, se apuca de cuib si pui. La 1 iunie putea sa fie chiar si a doua ponta cu puisorii inca mici, insa fara sa stiu precis nu ma pot pronunta.
In iulie 2013 am gasit presura barboasa si in nordul Olteniei,la poalele muntilor Capatanii, judetul Valcea, Costesti, unde canta intr-un copac inalt
In iulie 2013 am gasit presura barboasa si in nordul Olteniei,la poalele muntilor Capatanii, judetul Valcea, Costesti, unde canta intr-un copac inalt
Iunie 2014, am vazut o pereche tot la poalele muntilor Olteniei dar in jud. Gorj, Polovragi
Perechea se pare ca e cuibaritoare in zona intrucat a mai fost observata - ea sau alta ocupand acelasi teritoriu- si in 2015 de alti observatori. Am mai vazut observatii de presura barboasa in podisul judetului Valcea, (de ex. la Gusoieni), la nord si la vest de Dragasani. Arealul de la Gusoieni e interesant, are un aspect "submontan" pronuntat, cu dealuri foarte inalte impadurite, soseaua din zona are serpentine inalte si in ac de par. Acolo am observat anul acesta un sfrancioc mare cuibaritor in Oltenia, o aparitie destul de rara in sezonul cald. Am cunostiinta despre o observatie de presura barboasa in partea de vest a subcarpatilor argeseni, foarte aproape de Oltenia. Prezenta in judetul Olt e la limita, un singur punct de observatie( de iarna) pe granita nord-vestica cu judetul Valcea, punct pe raul Olt ce tine mai mult de Valcea. Ce e cert e ca prefera zona de deal, submontana, podis inalt impadurit. In zona de campie-deal a Olteniei s-ar parea ca cea mai sudica observatie ar fi cea de la nordul Craiovei.
Noiembrie 2017, Subcarpati, Gorj
ianuarie 2021, Defileul Dunarii