Translate

Se afișează postările cu eticheta Wood Pigeon. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Wood Pigeon. Afișați toate postările

luni, 10 februarie 2014

PORUMBEL SALBATIC GULERAT, Columba palumbus

PORUMBEL SALBATIC GULERAT, Columba palumbus

































       Cel mai mare si, dupa parerea mea cel mai frumos dintre porumbeii salbatici care traiesc la noi in tara. 









       Oamenii de la noi sunt foarte familiarizati cu porumbeii domestici crescuti de om sau vietuind pe cont propriu prin orase. Multi nici nu cunosc ca exista de fapt si porumbei cu adevarat salbatici, iar porumbelul gulerat e doar una dintre aceste specii de porumbel salbatic. 















       Diferenta de aspect fata de porumbelul obisnuit, de casa, e vizibila de la prima privire. Porumbelul salbatic gulerat este net mai mare, mai vanjos, cu o coada lunga bine tivita cu negru la varf. 













Daca porumbeii de casa au un penaj variat - chiar daca predomina cel "vanat" intotdeauna intr-un stol de porumbei domestici se afla si exemplare cu alb,cu rosietic, cu diverse  modele si culori la penaj - porumbeii salbatici au un singur tip de penaj, foarte caracteristic, cu 4-5 dungi albe la gat care se vad ca o pata, ca un "guler" alb si cu o dunga alba la aripa.





















        Difera un pic si silueta, are un cap relativ mic si gingas, gatul un pic mai lung si subtire dupa care urmeaza un piept vanjos, robust, corp mare si coada vizibil mai lunga decat la porumbelul domestic. Intreaga lui forma, gatul subtire si elastic, coada lunga, aripile puternice il ajuta la acrobatiile spectaculoase pe care le face dupa semintele de pe varful copacilor inalti si batrani. 











         

 E o priveliste frumoasa si deosebita, poate chiar unica in randul pasarilor de la noi. Mai vezi astfel de acrobatii la scatii, pitigoi, sticleti...dar aceia sunt pasarele micute si nu te miri cum isi pot tine echilibrul cu capul in jos si in toate directiile pe crengutele subtiri. La porumbeii acestia grasi si frumosi e o adevarata bucurie si uimire sa le admiri supletea, echilibristica perfecta, cozile desfacute in evantai si aripile larg deschise deasupra ramurelelor subtiri si unduitoare. 

















       Este singura specie de porumbel care se hraneste in felul acesta in arbori, celelalte fiind specializate pe hrana la sol. 
       O alta caracteristica speciala a lor este aceea ca sunt pasari migratoare. Toamna se strang de pe mari regiuni nord -estice si vin spre noi, formand uneori mari stoluri, mai ales in zona de sud-est, Delta si Baltile Ialomitei si Brailei. Aceste stoluri dau impresia de mare abundenta a speciei, dar nu trebuie uitat de pe ce teritoriu imens se strang aceste cateva sute de exemplare pe ici pe colo. Exista din pacate si un interes parsiv in a crea impresia de mare abundenta si raspandire a unei specii pentru a se da liber vanatorilor sa faca adevarate maceluri. La noi porumbeii gulerati au trecut prin astfel de tragedie cam in aceeasi perioada cu egretele, pe la sfarsitul secolului al 19-lea cand se vanau si consumau cantitati enorme din astfel de porumbei dandu-se oamenilor falsa impresie ca numarul lor e infinit si nu se vor termina niciodata, oricati ai impusca. Rezultatul este ca azi la noi porumbelul salbatic gulerat e o specie rara la vedere in perioada de cuibarire. Exista observatii pe timp de pasaj sau iernare, si oricat de mari ar parea stolurile tot sunt putini fata de cati erau in trecut. 




        Deoarece Occidentul are ierni mai usoare , influenta oceanica indulcind extremele ce caracterizeza estul Europei, porumbelul gulerat e mai abundent se pare in tarile din Vest si sedentar. Am indoiala insa si asupra realei abundente din acele tari, unde agricultorii se plang ca le strica recoltele, sau au impresia din zgarcenie ca le strica recoltele, desi acest tip de porumbel nu zgurma pamantul dupa seminte iar putina ciupeala de frunza verde pe culturile de iarna de grau si rapita nu au de fapt nicun efect asupra recoltei.




       Stolul vazut de mine in iarna acestui an, in Oltenia, manca seminte de arbori. Arborii fiind desfrunziti nu stiu ce specie erau. Semintele stateau intr-o materie gelatinoasa in interiorul unei pastai si semanau cu cele de floarea soarelui, seminte negre. Porumbeii mancau pastaile cu totul si se leganau pe cele mai subtirele crengi din varf ca sa ajunga la fructificatii.










       Erau multi, in jur de 500, circa 20-30 in cate un arbore din acesta urias , insirati prin toti copacii de acest tip. 







M-a impresionat leganarea lor poetica in varful ramurelelor, gratia si frumusetea lor, punctata de ciocuri subtiri in culoare portocalie stralucitoare, spre rosu chiar, penajul lor gri-albastrui cu usoara tenta roz pe pieptul bombat, eleganta subliniata de dungile albe de la gat si aripi, precum si tivul negru al cozii.






 Cativa dintre ei coborau din cand in cand in zapada inalta pentru a bea apa proaspata din paraias. Sunt mari iubitori de apa, si pentru baut si pentru scaldat, mai ales vara. 







        In scurt timp isi vor lua zborul din acest pasaj sau cartier de iernat si vor pleca spre locurile lor de cuibarire, in general in arborii padurilor adanci. Sunt monogami , isi aleg partenerul, partenera pe viata, si de cele mai multe ori isi pastreaza si cuibul la care doar intervin cu reparatii de la un an la altul. Cuibul este alcatuit din betisoare,surcele inchegate intre crengi, iar puii sunt hraniti o perioada cu un "lapte" special produs in gusa parintilor, foarte nutritiv . Uneori are doua randuri de pui intr-un an. 
        Sper sa vina mai des in Oltenia la iernat si mai sper sa nu afle vanatorii despre cartierele lor de hrana si innoptare pentru a ucide si teroriza aceste pasari minunate. 
       Pe timpul primaverii-verii  2014 am vazut circa 3 perechi in zona de lunca a Dunarii, in locatii diferite si un porumbel gulerat intr-o padure pe langa Jidvei, in jud. Alba, in zona de dealuri insorite.















































Aprilie 2015, in sfarsit le-am gasit si cuiburi pe timp de primavara. In sezonul cald eu am vazut perechi de porumbei gulerat doar in padurile rare si calde din Lunca Dunarii si in zona de vii a Tarnavelor (Jidvei). In aprilie am zarit doua perechi si doua cuiburi la distanta de 50 m intre ele in Lunca Dunarii. pe plop.




      Primavara si vara, in zone deschise, calde, pronuntat rurale, paduri de lunci, de salcam etc.










 2015, primul an in care vad destul de multe perechi cuibaritoare, pe timp de vara deci, in oras, deocamdata in marile parcuri. Este oare o tendinta, de rapida inmultire si ocupare a terenului citadin? Ma gandesc la experienta engleza, unde pana acum un deceniu porumbeii gulerati erau vazuti aproape exclusiv in zonele rurale dupa care au luat cu asalt orasele, mai ales cele sudice (Londra, etc) devenind cea mai raspandita specie de porumbel citadin intr-un interval de timp foarte scurt. Deocamdata am vazut proumbei gulerati in pereche doar in padurile rare, calde, insorite, in special in zonele de lunca dar si campie si colinare. Cele doua parcuri mari din Craiova unde am vazut guleratii seamana mult cu aceste tipuri de padure, practic sunt destul de putin antropizate, arborii inalti seculari, cu multe zone necirculate. Nu pot spune inca despre porumbeii gulerati ca s-au citadinizat. Dar observ fenomenul de inmultire, aparitii mai dese si mai dense.



4 iulie 2015, in sudul Mehedintiului, in zone rurale, cu palcuri de copaci sau padure rara si terenuri cultivate, in apropierea Dunarii, mediul predilect in care ii observ pe timp de vara



Vara 2015, multi porumbei gulerati in cele doua parcuri mari ale Craiovei, in Parcul Romanescu dar mai ales in Parcul Tineretului (Lunca Jiului). Sporadic am observat si in Gradina Botanica. Din ce in ce mai putin sfiosi fata de oameni, se plimbau prin iarba cu ronduri de flori amenajate, pe langa alei, pe langa oamenii.





5 martie 2021


aprilie 2021, in padure de salcam, Lunca Dunarii


febr.2019


















































6 aprilie 2022











6.06.2022, prin Gradina Botanica, Craiova.












22 martie 2023