CALENDARUL MIGRATIEI DE TOAMNA IN LUNCA OLTENIEI - partea intai
Cum se numara si cum se grupeaza anotimpurile pasarilor? Cat anume din toamna inaripatelor se suprapune peste toamna noastra, a oamenilor?
Pentru noi, "toamna" inseamna frunze ingalbenite, absenta zborului de berze si de randunele, vant rece si ploi marunte...Pentru cei care am uitat sa ne mai aruncam privirea pe geam peste granitele orasului schimbarea anotimpului inseamna doar o fila de calendar cu inscriptia "1 septembrie". Cu simturi de zeci de ori mai ascutite, pasarile, navigatori ai latitudinilor si longitudinilor, ghicesc venirea toamnei prin stingerea treptata a luminii zilei, la nivel de minute. Astfel ca toamna pasarilor pare sa inceapa imediat dupa solstitiul de vara, 22 iunie, cand se da startul la primele migratii in masa. Si la noi exista o vorba din popor, legata de noaptea de cumpana a Sanzienelor, in 24 iunie, cand cucul inceteaza sa mai cante. Pentru noi abia incepe vara, soarele torid, coacerea fructelor, vacanta cea mare... si totusi dinspre nord, primele pasari, mai ales limicole, isi incep migratia de toamna spre sud. Ziua polara are cresteri si descresteri mai bruste, in hopuri mai mari, dar chiar si la nivel de cateva minute se pare ca pasarile percep descresterea solara si isi incheie sezonul de cuibarire migrand spre cartierele de iernare.
IUNIE
Primele sunt femelele de limicole, cele care au profitat de lunga zi a tinuturilor arctice si subarctice, hranindu-se din abundenta pana in ore tarzii. Bine hranite au depus ouale, le-au clocit impreuna cu partenerii lor si apoi, epuizate, au lasat puii mai mari sau mai mici in grija taticilor mai odihniti si mai buni vanatori si ele au pornit spre sud, fiecare pe drumurile arhetipale ale speciei. Impreuna cu ele mai vin si pasari neclocitoare, masculi ramasi fara pui. Astfel ca de la sfarsit de iunie in baltile din lunca Dunarii a Olteniei incep sa soseasca batausi, nagati, fluierari de munte. Nagatii si fluierarii de munte sunt si cuibaritori in tara noastra, totusi e diferenta uriasa intre prezenta lor in sezonul de cuibarire, cateva perechi, si pasajul de stoluri mari si foarte mari, cum e cazul nagatilor. Ratele mari devin brusc mult mai multe decat in perioada de cuibarire, se aduna si multi ratoi masculi veniti din alte zone la naparlire. In perioada naparlirii zboara mult mai slab si se simt mai aparati in carduri mari. Batausii si sitarii de mal nu cuibaresc insa la noi - vagi urme de cuibarire pentru sitarul de mal au fost gasite- si primele exemplare dinspre nord si nord-est sosesc in ultimele saptamani din iunie. Batausi am vazut in Oltenia de sfarsit de iunie, pe sitarii de mal insa doar in lunca Brailei i-am vazut asa de timpuriu.
2 iunie 2018, un fugaci roscat adult, posibil femela, deja in pasaj
Incep sa apara sporadic si fluierari de zavoi si fluierari de mlastina, numarul piciorongilor juvenili si adulti se mareste, uneori apare si cate un ciocintors.
Creste numarul fluierarilor de munte, posibil si pasari cuibaritoare dar mai ales pasari in pasaj, trec periodic pe diverse maluri de lacuri din lunca.
Incep sa apara tot mai multi starci galbeni.
Numarul starcilor cenusii si rosii ramane insa destul de constant, probabil sunt
doar pasarile cuibaritoare in zona. Trendul ascendent la starcul rosu se precipita spre sfarsitul lui august, dupa care par sa dispara complet. Dar sa nu anticipam.
Incep primele semne timide ale miscarii pelicanilor creti si ale lopatarilor dinspre Delta in zona Olteniei unde petrec o buna parte din toamna, si chiar iarna pana la ingheturi.
Egretele mici se strang in stoluri. Apar in numar destul de mare si egretele mari. Lopatarii vin in mici grupuri, uneori stau pe langa egrete, alteori pe langa pelicani, alteori isi aleg spatiul lor propriu de odihna.
Tot in iulie isi fac aparitia, in grupuri mici, tiganusii, in penaj de toamna. Uneori se poate observa doar cate unul singur, in stoluri de pasaj formate din batausi sau sitari.
Dintre fluierarii aparuti in iulie as mentiona fluierarii cu picioare verzi si fluierarii negri, cei de mlastina apar si mai devreme, uneori din sfarsitul lunii iunie.
Primele sunt femelele de limicole, cele care au profitat de lunga zi a tinuturilor arctice si subarctice, hranindu-se din abundenta pana in ore tarzii. Bine hranite au depus ouale, le-au clocit impreuna cu partenerii lor si apoi, epuizate, au lasat puii mai mari sau mai mici in grija taticilor mai odihniti si mai buni vanatori si ele au pornit spre sud, fiecare pe drumurile arhetipale ale speciei. Impreuna cu ele mai vin si pasari neclocitoare, masculi ramasi fara pui. Astfel ca de la sfarsit de iunie in baltile din lunca Dunarii a Olteniei incep sa soseasca batausi, nagati, fluierari de munte. Nagatii si fluierarii de munte sunt si cuibaritori in tara noastra, totusi e diferenta uriasa intre prezenta lor in sezonul de cuibarire, cateva perechi, si pasajul de stoluri mari si foarte mari, cum e cazul nagatilor. Ratele mari devin brusc mult mai multe decat in perioada de cuibarire, se aduna si multi ratoi masculi veniti din alte zone la naparlire. In perioada naparlirii zboara mult mai slab si se simt mai aparati in carduri mari. Batausii si sitarii de mal nu cuibaresc insa la noi - vagi urme de cuibarire pentru sitarul de mal au fost gasite- si primele exemplare dinspre nord si nord-est sosesc in ultimele saptamani din iunie. Batausi am vazut in Oltenia de sfarsit de iunie, pe sitarii de mal insa doar in lunca Brailei i-am vazut asa de timpuriu.
IULIE
Speciile ce incepusera timid sa soseasca din ultimele saptamani ale lunii iunie deja incep sa apara in stoluri mari pe tot parcursul lunii iulie. Batausii, nagatii, fluierarii de mlastina si cei de munte, in a doua jumatate incep si sitarii de mal.
Creste numarul fluierarilor de munte, posibil si pasari cuibaritoare dar mai ales pasari in pasaj, trec periodic pe diverse maluri de lacuri din lunca.
Incep sa apara tot mai multi starci galbeni.
Numarul starcilor cenusii si rosii ramane insa destul de constant, probabil sunt
Incep primele semne timide ale miscarii pelicanilor creti si ale lopatarilor dinspre Delta in zona Olteniei unde petrec o buna parte din toamna, si chiar iarna pana la ingheturi.
Egretele mici se strang in stoluri. Apar in numar destul de mare si egretele mari. Lopatarii vin in mici grupuri, uneori stau pe langa egrete, alteori pe langa pelicani, alteori isi aleg spatiul lor propriu de odihna.
Dintre fluierarii aparuti in iulie as mentiona fluierarii cu picioare verzi si fluierarii negri, cei de mlastina apar si mai devreme, uneori din sfarsitul lunii iunie.
Spre sfarsitul lunii se mareste net numarul batausilor, devine pasarea de pasaj predominanta, ca numar si ca frecventa.
Pe alocuri, apa lacurilor se albeste de pescarusi razatori, grupati in stoluri de zeci, deocamdata, de indivizi. Numarul lor va creste in luna urmatoare.
Interesanta mi s-a parut stationarea vrabiilor negricioase in sezonul de cuibarire de la noi, foarte prezente si galagioase si vizibile din mai pana in iulie, inclusiv, insa complet disparute incepand din august. Oare pleaca spre sud atat de devreme ?
AUGUST
August este o luna de varf, mai ales pentru pasarile nordice de pasaj. Aproape toate pasarile de pasaj mentionate in luna iulie cresc in numar, si apar din ce in ce mai multe specii.
Se pot vedea specii nordice destul de rare in pasajul pe la noi prin tara, cum ar fi notatita, fluierarul sur, ploierul argintiu.
Tiganusii se mentin in pasaj, uneori in grupuri mici, alteori mai mari, ajungand si pana la 40 -50.
Pe langa ratele mari, care devin din ce in ce mai multe, apar si ratele mici si cele caraitoare.
Prin stufarisuri misuna acum zeci de lacari mici, cei sprancenati, adaugandu-se populatiilor locale de lacari mari si de stuf. Am vazut lacar mic si in iulie, poate localnic, insa in august numarul creste vertiginos.
Chirighitele cu obraz alb, probabil localnice dar si venite din alte zari, se aduna in grupuri mai mari si incep usor-usor sa treaca la penajul de iarna.
In numar foarte mic apar si chirele mici si chirighitele cu aripi albe.
Stolurile de pescarusi razatori, dupa cum spuneam, se maresc considerabil.
In luna august incep sa apara primele specii de fugaci, prima observata - ca data a aparitiei - fiind fugaciul pitic, urmata foarte indeaproape de fugaciul mic.
Creste numarul starcilor rosii, si juvenili dar si adulti.
Nagatii dau un adevarat spectacol, prin numar si frumusetea stolurilor.
Sporadic, apare si cate un culic mare.
Numarul pelicanilor creti incepe sa depaseasca suta.
Pe maluri dau repejor din picioruse prundarasii gulerati mici.
Sunt ani in care inca din august se strang in pasaj multe lebede de vara, ani in care lebedele prefera alte locuri si lipsesc.
Ani cu abundenta de egrete mici, ani mai slabi, sau cu o alta distributie.
Numarul si variatia depind oarecum de la an la an de vremea secetoasa sau ploioasa, poate si de alti factori, dar structura generala ramane, in linii mari aceeasi.
Cea mai bogata si mai interesanta perioada de timp este puntea dintre lunile august si septembrie, urmata apoi de toamna propriu-zisa, cu multe schimbari si miscari de populatii, perioada de care ma voi ocupa intr-o postare viitoare.
Date noi - 2017. Un an in care am reusit sa surprind primele semne ale miscarii de pasari nordice in lunca Dunarii destul de devreme, deja din 10 iunie, apoi, la granita Oltenia-Muntenia ce e drept, jud. Teleorman, in 15 iunie.
In 10 iunie am vazut in Oltenia o femela de pietrus si un adult, probabil tot femela, de sitar de mal.
In 15 iunie, in Teleorman, tot in lunca Dunarii, un numar si mai generos de limicole proaspat sosite - fluierari de mlastina, fluierari de lac, fluierari de zavoi, fluierari negri.
In cazul celor doua pasari din specia fluierar negru, cercetarile trebuie continuate in alti ani, intrucat cineva a observat doua pasari in penaj nuptial, la inceputul lui mai, in aceleasi locuri in care le-am observat si eu in 15 iunie.
Nu e inca deloc concludent daca cele doua pasari in penaj nuptial au si cuibarit la noi sau pur si simplu sunt pasari diferite, cele din inceput de mai migratori mai tarzii, iar cele din 15 iunie primii mesageri ai migratiei de toamna. Aceasta varianta este destul de posibila, fluierarul negru cuibareste foarte nordic, ar fi ceva interesant si neobisnuit sa cuibareasca si la noi. Trebuie dovezi clare si solide pentru acest lucru, daca ar fi cazul.
Buna seara,
RăspundețiȘtergerePostez acest comentariu aici pentru ca este un articol mai nou. Am postat si la becatine dar este articol mai vechi si nu stiu ce sanse am sa primesc un raspuns. Am mare nevoie de un sfat! Am gasit o becatina mica pe camp langa locul unde este amplasata firma la care lucrez. Are un ochisor mai inchis, pare lovita in acea zona dar in rest pare in regula. Nu i-am controlalt aripile, dar se ridica si merge. Nu stiu ce a patit, nu stiu cum sa o ajut, sa o hranesc. Am lasat-o in birou intr-o cutie si i-am cumparat viermi uscati. Maine incerc sa-i dau sa manance dupa ce ii umezesc in prealabil. Ce sanse am sa-si revina??? Sa manance chiar daca nu este ea cea care ii gaseste ci ii are la discretie?? Sunt foarte stresata si mi-e mila de ea...Si acum chiar nu-mi permit financiar o vizita cu ea la veterinar! Va rog ajutati-ma sa o ajut!
Va multumesc!
Luciana
Daca vreti si puteti sa-i dati un prim ajutor pana se intremeaza ca sa o puteti elibera trebuie sa-i furnizati treptat, dar suficient, hrana asemanatoare cu ce mananca ea in natura, insecte, viermisori, crustacee. Din ce aveti la indemana prin casa puteti mixa cu ceva pestisori cruzi, tocati marunt, putin galbenus de ou fiert tare, carne tocata nesarata, cel mai bine mix-uri umede pentru caini si pisici, eventual amestecat si cu ceva mix-uri pentru pasari insectivore, daca gasiti la magazin. Viermi, oua de insecte, poate gasiti pe la magazinele pescaresti, sau tot la raionul de alimente pentru pet animals.Incercati sa faceti inghititurile sub forma unor viermisori prelungi pe care sa i le oferiti ei in fata, daca nu vrea initial, foarte usor cu multa blandete dati-le pe cioc cu o penseta, cu o pensula, fara sa o raniti. Tineti-o la caldura, in caz ca e bolnava si are nevoie de odihna si ajutor la mentinerea temperaturii corporale. Dati-i si apa de baut. Nu stiu daca isi va reveni, faptul ca ati putut-o prinde arata o suferinta, care poate fi infometare si slabiciune dar poate fi si altceva. Mult noroc, si dupa ce ii acordati primul ajutor ar fi bine sa mergeti la un veterinar sau la un centru de salvare de animale salbatice apropiat zonei unde locuiti. cautati pe net, sunt cateva adrese.
RăspundețiȘtergere