HIBRIZI
Zi de intrare in vara. Dunarea, Jiul si Oltul si-au imbracat malurile si luncile in flori rosii, galbene, mov, albastre, pe fundalul blond al spicelor de grau.
Alti arbusti infloriti si liane salbatice isi oglindesc opulenta si risipa de flori si frunze direct in unda albastra a apei.
Cateva rate din cele "de vara" se oglindesc si ele alaturi de flori.
Asa cum puful semintelor zboara si se imprastie pe mari distante ducand vitalitatea speciei spre fiecare coltisor, tot astfel si aripile pasarilor le poarta semintiile in drumuri de mii de kilometri, drumuri care le duc uneori spre intalniri atipice. In general, speciile de pasari stau bine delimitate fiecare in categoria ei, oricat ar trai in stoluri sau chiar colonii mixte, nu sunt interesate unele de celelalte, si chiar daca ar fi, nu exista potrivirea genetica care sa le asigure urmari ale acelor intalniri. Distanta intre categoriile de specii nu este insa uniform de mare, exista specii atat de apropiate incat pot fi atrase unele de celelalte si produce oua fecundate din care sa iasa noi pasari, purtand caractere mixte de la parinti diferiti ca specie. Fenomenul nu este nemaiintalnit si nemaiauzit, totusi, raportat la uriasul, astronomicul numar de imperecheri tipice intre parteneri apartinand aceleiasi specii se poate spune ca fenomenul de hibridare in natura este o exceptie foarte rara. In cresterea animalelor domestice sau alte animale controlate de om hibridarea este o experienta deseori incercata, uneori reusita, uneori esuata. In natura hibridarea are loc sporadic, si destul de limitat. Sunt deja cunoscute si studiate cateva specii care pot produce hibrizi. Printre ele si ratele salbatice, cu marea varietate a lor de specii. Putem alege sa privim ratele atat din unghiul de vedere al diversitatii care le desparte pe specii si subspecii dar putem privi si din unghiul de vedere al asemanarilor care le apropie pe toate intr-un ordin si apoi in cateva genuri.
E neobisnuit sa vezi la noi in Romania in plina vara o rata tipic nordica, din cele care cuibaresc in taigale si tundre si coboara spre sud doar la iernat. Neobisnuit a fost si pentru mine sa zaresc o rata cu astfel de insusiri de rata nordica, rata "de iarna" dar ca nimeni alta, cu caractere de identificare ce nu se potriveau perfect niciunei specii.
Semana cu o rata cu cap negru (Aythia marila), avea cap inchis la culoare, aripa in doua culori, gri si banda alba marcata si static si in zbor, avea ciocul gri cu varful negru si ochii batand spre galben.
Dar ce putea sa faca o rata cu cap negru ratacita vara pe aceste taramuri mult prea sudice pentru ea? Apropiindu-ma mai mult, capul cel negru nu avea nuanta de verde inchis a ratoiului de A.marila ci o foarte clara nuanta violeta, catifeaua aceea lucioasa de culoare violacee a ratei motate (Aythia fuligula). Ca sa fie o rata motata ii lipsea motul, ii lipseau aripa si spatele negru. Mai intra in ecuatie si Aythia ferina, o rata foarte raspandita si pe timp de iarna dar si ca rata cuibaritoare pe timpul verii la noi. Dealtfel ratoiul vazut de mine parea sa se simta psihologic vorbind o Aythia ferina, statea bine integrat intr-un grup de rate si ratoi cu cap castaniu. Capul acestora se vedea bine de la distanta cat este de diferit la culoare, culoarea aceea castanie inconfundabila, uneori mai inchisa la umbra, alteori mai roscata in soare, niciodata insa neagra sau violeta. Daca ar exista sute, mii sau milioane de indivizi, masculi si femele, ca acest ratoi vazut de mine, am vorbi deja de o alta specie de rata. Deocamdata sunt insa doar cativa indivizi pe ici pe colo, traind in interiorul grupurilor care au participat la selectarea unuia dintre parteneri. Daca va fi capabil sa produca urmasi fertili ratoiul din poza va fi mai mult ca sigur interesat de o rata femela din grupul sau social de rate cu cap castaniu. Nu stiu in ce masura originalitatea infatisarii lui va fi un atu sau un impediment in formarea perechii.
O rata femela va fi atrasa de culoarea lui violeta daruita de o rata nordica? Ce anume citesc pasarile in toti acesti indicatori de culoare din penajul lor, mesaje pe care noi le intelegem superficial si incomplet chiar si atunci cand chemam toata stiinta ornitologica in ajutor? In mod sigur stim ca unul dintre parintii acestui ratoi a avut o curiozitate sexuala mai diferita de cea a confratilor sai si si-a ales un partener din alta specie. Nu o specie foarte indepartata ci o specie din cadrul aceluiasi gen "Aythia", unul din genurile care grupeaza doar o parte din ratele salbatice. Ar fi hazardat sa spunem ca initiativa schimbarii interesului sexual si partenerial a apartinut masculului sau femelei, formarea cuplurilor la rate este destul de complexa, in curtarea si alegerea partenerului ambele sexe au un cuvant de spus.
Uneori este vorba de o curiozitate sexuala, alteori este o nevoie, o penurie de parteneri de aceeasi specie. La pasarile domestice, care traiesc de multe ori amestecate speciile intre ele, gaini, rate, curci se pot observa episoade de imperecheri sau incercari de imperecheri intre specii diferite. Exista ratoi care au curiozitati chiar si fata de alti masculi ratoi si in mod sigur ar avea fata de o rata de alta specie introdusa in grupul lui. Exista cocosi care incearca "sa calce" rate sau curci dar in general actul in sine nu prea poate fi dus la capat datorita opozitiei ferme a femelei. Nu e greu de imaginat in interiorul unui grup de rate Aythia o imperechere intre un partener(a) de Aythia fuligula si un altul (alta) de Aythia ferina. In general apararea naturii in fata unor astfel de "curiozitati" intre specii este fecundabilitatea scazuta sau chiar inexistenta intre gameti, alteori exista urmasi dar urmasi sterili (cazul prea bine cunoscut al incrucisarilor intre cai si magari ce produc asinii sau catarii incapabili de reproducere). In general in lumea pasarilor hibrizii sunt fertili dar genetic se vor topi in grupul unuia dintre parinti, cel in care pasarea ramane sa-si duca viata si sa-si atraga partener. Daca va avea o viata de familie normala cel mai probabil ratoiul din pozele mele se va imperechea cu o rata cu cap castaniu, puii lor pierzand treptat culoarea violacee a capului si dunga alba imprumutate de la bunicul/bunica Aythia fuligula.Puii puilor lor cu atat mai mult, pana se vor pierde aceste caracteristici. Interesant insa ar fi de stiut daca nu cumva sangele lui de A.fuligula nu ii da si o atractie mai speciala pentru acest grup de rate si daca el, sau urmasii lui, vor mai repeta acest tip de imperechere.
Uneori hibridarea are loc intre subspecii, diferentiate regional, dar acest tip de hibridare este mult mai de inteles, fiind vorba de pasari apartinand aceleiasi specii doar cu anumite caracteristici difentiate prin spatialitate, prin barierele geografice care impart uneori o specie in subspecii. Noi vedem anumite diferentieri in penaj dar pot exista si deosebiri "culturale" legate de limbaj si comunicare intre grupuri.
Am intalnit in sudul tarii in Dobrogea o pereche de randunele care imprumutasera ceva din genele subpseciilor mai sudice de randunele , fie cea H.rustica transitiva, existenta pe scara larga in Turcia fie Hirundo rustica savignii, existenta si mai la sud, in Egipt si pe coastele mediterane. Daca ar fi apartinut strict acestor subspecii randunele fotografiate de mine ar fi trebuit sa fie mult mai intens si mai extins roscate pe partea ventrala, dar fiind hibrid aveau caractere imprumutate si de la subspecia Hirundo rustica rustica.
Primul hibrid descris de mine, ratoiul A. fuligula x A.ferina ( ca posibilitate si A. marila) este ceea ce se numeste un hibrid interspecific, caz de incrucisare intre doua specii apartinand aceluiasi gen. Cazul randunicilor intalnite la Mangalia este un tip de hibridizare numita intraspecifica. Ca de obicei, eu scriu despre o pasare sau despre un subiect doar prin prisma experientei si observatiei personale. Altfel, subiectul hibridizarii este foarte vast - ar fi interesant sa intalnesc personal in natura si un caz de hibridizare inter-generica. Barierele naturii la astfel de cazuri intergenerice devin mult mai stricte, cazurile mult mai rare. Barierele hibridizarilor interordinale par deocamdata de netrecut, desi exista posibilitatea teoretica, nu se cunosc cazuri.
29 octombrie 2016, un hibrid ratoi mascul de Anas plathyrynchos cu Anas plathyrynchos domesticus - penaj negru cu piept alb, un ratoi in timpul pasajului de toamna, pe Olt
Alti arbusti infloriti si liane salbatice isi oglindesc opulenta si risipa de flori si frunze direct in unda albastra a apei.
Cateva rate din cele "de vara" se oglindesc si ele alaturi de flori.
Asa cum puful semintelor zboara si se imprastie pe mari distante ducand vitalitatea speciei spre fiecare coltisor, tot astfel si aripile pasarilor le poarta semintiile in drumuri de mii de kilometri, drumuri care le duc uneori spre intalniri atipice. In general, speciile de pasari stau bine delimitate fiecare in categoria ei, oricat ar trai in stoluri sau chiar colonii mixte, nu sunt interesate unele de celelalte, si chiar daca ar fi, nu exista potrivirea genetica care sa le asigure urmari ale acelor intalniri. Distanta intre categoriile de specii nu este insa uniform de mare, exista specii atat de apropiate incat pot fi atrase unele de celelalte si produce oua fecundate din care sa iasa noi pasari, purtand caractere mixte de la parinti diferiti ca specie. Fenomenul nu este nemaiintalnit si nemaiauzit, totusi, raportat la uriasul, astronomicul numar de imperecheri tipice intre parteneri apartinand aceleiasi specii se poate spune ca fenomenul de hibridare in natura este o exceptie foarte rara. In cresterea animalelor domestice sau alte animale controlate de om hibridarea este o experienta deseori incercata, uneori reusita, uneori esuata. In natura hibridarea are loc sporadic, si destul de limitat. Sunt deja cunoscute si studiate cateva specii care pot produce hibrizi. Printre ele si ratele salbatice, cu marea varietate a lor de specii. Putem alege sa privim ratele atat din unghiul de vedere al diversitatii care le desparte pe specii si subspecii dar putem privi si din unghiul de vedere al asemanarilor care le apropie pe toate intr-un ordin si apoi in cateva genuri.
E neobisnuit sa vezi la noi in Romania in plina vara o rata tipic nordica, din cele care cuibaresc in taigale si tundre si coboara spre sud doar la iernat. Neobisnuit a fost si pentru mine sa zaresc o rata cu astfel de insusiri de rata nordica, rata "de iarna" dar ca nimeni alta, cu caractere de identificare ce nu se potriveau perfect niciunei specii.
Semana cu o rata cu cap negru (Aythia marila), avea cap inchis la culoare, aripa in doua culori, gri si banda alba marcata si static si in zbor, avea ciocul gri cu varful negru si ochii batand spre galben.
Dar ce putea sa faca o rata cu cap negru ratacita vara pe aceste taramuri mult prea sudice pentru ea? Apropiindu-ma mai mult, capul cel negru nu avea nuanta de verde inchis a ratoiului de A.marila ci o foarte clara nuanta violeta, catifeaua aceea lucioasa de culoare violacee a ratei motate (Aythia fuligula). Ca sa fie o rata motata ii lipsea motul, ii lipseau aripa si spatele negru. Mai intra in ecuatie si Aythia ferina, o rata foarte raspandita si pe timp de iarna dar si ca rata cuibaritoare pe timpul verii la noi. Dealtfel ratoiul vazut de mine parea sa se simta psihologic vorbind o Aythia ferina, statea bine integrat intr-un grup de rate si ratoi cu cap castaniu. Capul acestora se vedea bine de la distanta cat este de diferit la culoare, culoarea aceea castanie inconfundabila, uneori mai inchisa la umbra, alteori mai roscata in soare, niciodata insa neagra sau violeta. Daca ar exista sute, mii sau milioane de indivizi, masculi si femele, ca acest ratoi vazut de mine, am vorbi deja de o alta specie de rata. Deocamdata sunt insa doar cativa indivizi pe ici pe colo, traind in interiorul grupurilor care au participat la selectarea unuia dintre parteneri. Daca va fi capabil sa produca urmasi fertili ratoiul din poza va fi mai mult ca sigur interesat de o rata femela din grupul sau social de rate cu cap castaniu. Nu stiu in ce masura originalitatea infatisarii lui va fi un atu sau un impediment in formarea perechii.
O rata femela va fi atrasa de culoarea lui violeta daruita de o rata nordica? Ce anume citesc pasarile in toti acesti indicatori de culoare din penajul lor, mesaje pe care noi le intelegem superficial si incomplet chiar si atunci cand chemam toata stiinta ornitologica in ajutor? In mod sigur stim ca unul dintre parintii acestui ratoi a avut o curiozitate sexuala mai diferita de cea a confratilor sai si si-a ales un partener din alta specie. Nu o specie foarte indepartata ci o specie din cadrul aceluiasi gen "Aythia", unul din genurile care grupeaza doar o parte din ratele salbatice. Ar fi hazardat sa spunem ca initiativa schimbarii interesului sexual si partenerial a apartinut masculului sau femelei, formarea cuplurilor la rate este destul de complexa, in curtarea si alegerea partenerului ambele sexe au un cuvant de spus.
Uneori este vorba de o curiozitate sexuala, alteori este o nevoie, o penurie de parteneri de aceeasi specie. La pasarile domestice, care traiesc de multe ori amestecate speciile intre ele, gaini, rate, curci se pot observa episoade de imperecheri sau incercari de imperecheri intre specii diferite. Exista ratoi care au curiozitati chiar si fata de alti masculi ratoi si in mod sigur ar avea fata de o rata de alta specie introdusa in grupul lui. Exista cocosi care incearca "sa calce" rate sau curci dar in general actul in sine nu prea poate fi dus la capat datorita opozitiei ferme a femelei. Nu e greu de imaginat in interiorul unui grup de rate Aythia o imperechere intre un partener(a) de Aythia fuligula si un altul (alta) de Aythia ferina. In general apararea naturii in fata unor astfel de "curiozitati" intre specii este fecundabilitatea scazuta sau chiar inexistenta intre gameti, alteori exista urmasi dar urmasi sterili (cazul prea bine cunoscut al incrucisarilor intre cai si magari ce produc asinii sau catarii incapabili de reproducere). In general in lumea pasarilor hibrizii sunt fertili dar genetic se vor topi in grupul unuia dintre parinti, cel in care pasarea ramane sa-si duca viata si sa-si atraga partener. Daca va avea o viata de familie normala cel mai probabil ratoiul din pozele mele se va imperechea cu o rata cu cap castaniu, puii lor pierzand treptat culoarea violacee a capului si dunga alba imprumutate de la bunicul/bunica Aythia fuligula.Puii puilor lor cu atat mai mult, pana se vor pierde aceste caracteristici. Interesant insa ar fi de stiut daca nu cumva sangele lui de A.fuligula nu ii da si o atractie mai speciala pentru acest grup de rate si daca el, sau urmasii lui, vor mai repeta acest tip de imperechere.
Uneori hibridarea are loc intre subspecii, diferentiate regional, dar acest tip de hibridare este mult mai de inteles, fiind vorba de pasari apartinand aceleiasi specii doar cu anumite caracteristici difentiate prin spatialitate, prin barierele geografice care impart uneori o specie in subspecii. Noi vedem anumite diferentieri in penaj dar pot exista si deosebiri "culturale" legate de limbaj si comunicare intre grupuri.
Am intalnit in sudul tarii in Dobrogea o pereche de randunele care imprumutasera ceva din genele subpseciilor mai sudice de randunele , fie cea H.rustica transitiva, existenta pe scara larga in Turcia fie Hirundo rustica savignii, existenta si mai la sud, in Egipt si pe coastele mediterane. Daca ar fi apartinut strict acestor subspecii randunele fotografiate de mine ar fi trebuit sa fie mult mai intens si mai extins roscate pe partea ventrala, dar fiind hibrid aveau caractere imprumutate si de la subspecia Hirundo rustica rustica.
Primul hibrid descris de mine, ratoiul A. fuligula x A.ferina ( ca posibilitate si A. marila) este ceea ce se numeste un hibrid interspecific, caz de incrucisare intre doua specii apartinand aceluiasi gen. Cazul randunicilor intalnite la Mangalia este un tip de hibridizare numita intraspecifica. Ca de obicei, eu scriu despre o pasare sau despre un subiect doar prin prisma experientei si observatiei personale. Altfel, subiectul hibridizarii este foarte vast - ar fi interesant sa intalnesc personal in natura si un caz de hibridizare inter-generica. Barierele naturii la astfel de cazuri intergenerice devin mult mai stricte, cazurile mult mai rare. Barierele hibridizarilor interordinale par deocamdata de netrecut, desi exista posibilitatea teoretica, nu se cunosc cazuri.
29 octombrie 2016, un hibrid ratoi mascul de Anas plathyrynchos cu Anas plathyrynchos domesticus - penaj negru cu piept alb, un ratoi in timpul pasajului de toamna, pe Olt
o oaza de liniste imi inspira aceste fotografii!
RăspundețiȘtergerecat de mult imi plac macii sa ii privesc in libertatea campului deschis! sunt atat de frumosi... imi vine sa ii culeg pe toti. dar le sta mai bine acolo pe campuri. sunt regi in lanurile de grau. si cat de trecatoare frumusetea lor... dar uite cat de frumos renaste in fiecare an, parca mai cu putere!
Alina.
Frumoase cuvinte...iti multumesc!
RăspundețiȘtergere