PASARI DIN ROMANIA

joi, 8 septembrie 2016

ACVILA MICA, Aquila pennata

Poate sa fie ea cea mai mica dintre acvile dar tot mare si maiestuoasa este. In plus are si un penaj dintre cele mai frumoase, mai ales in forma ei deschisa, care e si cea mai raspandita. E o pasare superba, contrastul dintre pieptul si capul deschis la culoare, aproape galben-portocaliu stralucitor si bordurile intunecate ale aripilor si cozii, este deosebit printre acvile, pasari in general de culoare maronie mai uniforma.

Vazand insa peisajul blond de nisipuri si ierburi uscate unde isi facea acvila panda e usor de inteles cum si-a dobandit si de ce culoarea penajului.

Nu ma asteptam deloc s-o zaresc in Oltenia dar tot norocul pasajului a fost. Pasari statornicite in alte parti trec toamna si pe la lacurile din Lunca Dunarii, dar nu in numar mare, cand si cand cate una. Ar fi bine daca ar cuibari pe undeva pe-aproape dar nu stiu sa exista semnalari, majoritatea sunt din podisul dobrogan si Muntii Macinului. Are nevoie de o combinatie destul de rara la noi in tara, tinuturi calde, umede dar si cu stancarii si rape abrupte.

Eu am zarit-o in zona de dune de nisip stranse in jurul si in poienile masivului de salcam din Lunca Dunarii. Panda o facea probabil la pasarile lacului din apropiere, pe langa pasari mai prinde si reptile, mici mamifere.

E o pasare a tinuturilor calde, din Europa, din Asia, dar si din Africa. Dealtfel, este o acvila migratoare iar iernile si le petrece in zonele ecuatoriale si tropicale. Unele cuibaresc acolo, altele au migrat si s-au stabilit spre nord in cautare de tinuturi bune de cuibarit, si ca sa evite sezoanele secetoase ale Africii.

Planeaza deseori pe curentii de aer cald, ii plac vaile bine incalzite de soare. Intr-o astfel de zi torida am vazut-o si eu. Desi era inceput de septembrie, era o zi caniculara. In aceasta perioada, sfarsit de august si inceput de septembrie are loc si pasajul lor spre Africa.

Se pare ca nu prea isi construieste singura cuibul, il prefera pe cel al altor rapitoare mai talentate la construit, cum ar fi codalbul, sorecarul etc. Soseste la noi in tara prin martie si isi incepe ritualurile nuptiale spectaculoase, cu oferte de prada, plonjoane si balet aerian. Abia in a doua parte a lunii aprilie depune ouale pentru clocit din care vor iesi puii peste cca o luna. Are unul sau doi pui, ca orice rapitoare de talie mare, chiar si supravietuirea celui de-la doilea pui depinde de cantitatea de hrana pe care o poate avea la dispozitie.
O alta denumire stiintifica folosita este accea de Hieraaetus pennata, fiind considerata mai inrudita cu codalbul. Studii genetice noi o claseaza mai curand insa in genul Aquila de accea am preferat sa folosesc noua denumire.

iulie 2018, Dobrogea

mai 2021, Dobrogea

SOIMUL RANDUNELELOR, Falco subbuteo

A trebuit sa vinea vremea pasajului ca sa pot sa ma intalnesc si eu pentru prima data cu soimul randunelelor. Nu neg ca e posibil sa fie cateva exemplare statornicite si prin Oltenia, dar cred ca sunt foarte putine, deloc nu m-am intalnit cu aceasta specie in toate peregrinarile mele. L-am mai vazut fotografiat tot in judetul Mehedinti, dar tot la vreme de pasaj, de data aceea pasaj de primavara. L-am recunoscut instantaneu, de la prima privire din goana masinii. E foarte intunecat la fata si foarte bine brazdat pe abdomen, nu are deloc acea paliditate a vanturelului rosu. La chip ar semana mai mult cu soimul calator dar confuzia nu prea e posibila fiind net mai mic si cu stropi verticali pe piept, nu dungi fine orizontale.

Pana sa opresc masina si sa-l regasesc in ramurile plopului pe care se odihnea sau pe care pandea, repede-repede l-a reperat si un vanturel, probabil stapanul locului si a inceput sa-l hartuiasca. S-au dus in inaltul cerului unde nu am mai reusit decat o poza slaba de identificare, erau si foarte departe si in continua miscare. Am putut observa bine insa diferenta de silueta intre cei doi, soimul randunelelor fiind o idee mai mare. Aripile sunt mai lungi si mai intunecate, coada e mai scurta si perfect rotunda in deschiderea ei. Pe cer are o aparitie intunecata, adultii, vazuti de aproape au un rosu aprins subcodal foarte frumos. Juvenilii nu au inca acest rosu. Cum sta pasarea pe creanga insa aceasta zona subcodala e mascata de suport iar in inaltul cerului, contra luminii solare iar e mai greu de decelat pata de culoare.

Am vazut ca sunt zone din tara unde soimul randunelelor e mai comun, o astfel de zona pare a fi Baraganul si Campiile Munteniei, Dobrogea, Delta, si podisul transilvan. Despre Oltenia nu am date certe decat aceasta observatie a mea, cred ca o pasare in pasaj si inca o fotografiere tot din Mehedinti dintr-o zona de lacuri. Soimul vazut de mine nu era propriu-zis in partea de lacuri dar destul de aproape la cca 20 km, pe valea unui rau insa, aproape de o padure. Oltenia e o zona destul de uscata in general, asezarea terenurilor in amfiteatru face sa existe mari diferente intre campia olteana si restul Campiei Romane, in sensul ca lipsesc umiditatea crescuta si apele stagnante. Singurele zone umede de o intindere mai convenabila sunt in Lunca Dunarii, restul sunt terase, campie inalta inclinata si destul de aproape de Dunare incepe deja linia de dealuri joase. Randunici sunt din plin in toata Oltenia dar soimul "lor" lipseste, prefera alt tip de tinuturi si eu cred ca factorul umiditate crescuta este cel care decide daca un loc e bun de cuibarit sau nu. Nu cred ca se hraneste preponderent cu randunele dar s-ar putea sa fie singurul care sa poata intrece viteza si indrazneala randunicilor si lastunilor. Altfel, uliul pasarar de exemplu, e deseori hartuit, alungat, dat de gol de lastuni si randunele si nu are ce sa le faca, sunt prea rapide pentru el. La o saptamana de la observatia soimului in zbor am mai observat unul, tot de pasaj, pandind chiar in apropierea lacurilor.

Aripile foarte lungi, ascutite si puternice ale soimului spun ceva despre capacitatile lui de zbor si de viteza a zborului. In general se hraneste cu pasarele dar si cu insecte mai mari. Cum traieste mai mult pe malul apelor poate prinde si pasari de talie ceva mai mare de pe balta, de exemplu rate de talie mica sau turturele si gugustiuci.

E pasare migratoare, pe distanta lunga, ierneaza tocmai in Africa de sud. Probabil ca soimul randunelelor vazut de mine in 4 septembrie sa fi venit din alt loc, in sfarsit de august si inceput de septembrie are loc pasajul. Primavara se intoarce destul de tarziu, prin sfarsit de aprilie, poate chiar mai. Scoate un singur rand de pui, in luna iunie. Foloseste de multe ori cuiburi de cioara, el nu-si construieste singur cuib. Ocupa si cuiburi artificiale instalate de om dupa criterii si observatii corecte.