Translate

Se afișează postările cu eticheta numenius arquata. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta numenius arquata. Afișați toate postările

duminică, 25 ianuarie 2015

CULIC MARE, Numenius arquata

CULIC MARE, Numenius arquata












































        Culicul mare nu e o pasare foarte comuna si foarte usor de vazut. E o pasare de pasaj si are doar cateva locuri preferate. 





















        Nu as zice ca e o pasare greu de observat sau usor confundabila. Este una dintre cele mai mari limicole de la noi si are un cioc foarte specific, curbat in jos.

















      E clar ca zona lui predilecta ar fi Dobrogea si sud-estul tarii dar, prin comparatie cu celelalte pasari specifice zonei, mie mi s-a aratat destul de rar. Mai des, dar nu chiar asa de des, l-am vazut in pasaj prin Oltenia si sudul tarii. 





    Am vazut batausi, sitari, fugaci, fluierari, nagati, mai ales in saptamana de primavara in care merg eu anual in Dobrogea, perioada de pasaj. Dar intalnirea cu acesti culici mari se lasa mult asteptata. Nici fotografiat nu l-am vazut prea des, concluzia mea despre culicul mare este ca se afla in numar destul de limitat la noi.











      Cel mai bine l-am zarit in decembrie in Lunca Dunarii din Oltenia, mai exact la varsarea Desnatuiului in Bistret.









     Il mai vazusem si in anul precedent, toamna tarziu in noiembrie, un singur exemplar. Am de atunci doar un inceput de fotografiere, o aparitie destul de vaga. Nu numai pe fotografie ci si in teren. 






     Ma uitam dupa gaste si am zarit o miscare si un corp robust la mare departare de mine, undeva in pajistea uda. 
     Penajul gri cu dungi marunte, exact culoarea pamantului si a ierburilor uscate intretesute, mi l-a pierdut rapid din ochi. Din pacate pe fotografie nu este prins ciocul si pe moment am avut emotia gasirii vreunui sparcaci, o pasare aproape disparuta din avifauna noastra. 
     Nu a zburat ci pur si simplu s-a facut nevazut ca prin magie, s-a camuflat bine printre ierburile inalte, s-a facut una cu pamantul. Oricat m-am mai uitat dupa el nu am mai reusit nici macar sa-l mai zaresc, daramite sa-i mai fac vreo poza. M-a mirat atunci prezenta lui in ceea ce credeam ca e un pasaj intarziat dar stolul de anul acesta din data de 20 decembrie imi confirma preferinta lui pentru un pasaj bine intrat in iarna. De iernat nu cred ca ierneaza aici, zona ingheata destul de complet incepand de prin ianuarie.








  Nu stiu in ce masura ma mai pot intalni sau nu cu un culic mare. Posibil ca in Delta sa fie mai sigura gasirea lui dar prin restul tarii e atat de sporadic incat e pur noroc si intamplare intersectarea drumurilor noastre. Asa mi s-a parut si zarirea unui stol de 17 culici mari in apele revarsate ale lacului Bistret. A fost o toamna foarte ploioasa, cu cantitati mari de apa si multe revarsari. In satele de la linia Dunarii apa a ajuns pana in spatele gospodariilor, pe alocuri inundand si anexe sau un stadion comunal de exemplu.





    Nu era insa vreo "invazie" mai neobisnuita de pasari acvatice, erau tot pasarile stiute, un sorecar mare, pelicanii creti, putine lebede de iarna, cateva stoluri de lisite, multi vanturei rosii, egrete mari si starci cenusii care ierneaza in zona. Judecand dupa cele doua observatii din doi ani consecutivi cred ca si acesti culici mari sunt trecatori care cunosc locurile, nu musafiri surpriza. Surpriza mare a fost doar pentru mine, caci e pura intamplare ca drumul meu la Dunare sa se potriveasca cu episodul aparitiei culicilor mari.








     Culicul este o pasare mai comuna spre nord, spre mlastinile Rusiei. Dealtfel numele "culic" e chiar un nume rusesc. Cuibareste pe arii mai intinse din nordul continentului si mult mai rar in jumatate sudica. La noi se pare ca ar fi cateva zeci de perechi cuibaritoare, mai ales in Delta. Primavara trece destul de devreme spre locurile de cuibarit, poate ca martie ar fi o luna mai buna de observari decat aprilie. Toamna incepe sa o ia spre sud , in functie de vreme, pana ajunge la locurile de iernare in jurul Mediteranei si in Africa.  Cel putin culicii care trec peste tara noastra, altii mai ierneaza si in Asia de Sud.
      Cum spuneam este o pasare destul de trupesa, dimensiunile sunt de 50-57 cm lungime, anvergura aripilor ajunge la aproape un metru, si are o greutate ce poate ajunge si la 1 kg. Sunt dimensiuni mari pentru o pasare de tarm. Cea mai specifica insusire a culicului mare este ciocul lung si curbat in jos. Daca la penajul cafeniu gri striat mai poate semana si cu alte pasari, vederea ciocului nu mai lasa loc la indoieli. 

















      Cu ciocul astfel curbat ii este usor sa caute si sa apuce diverse moluste, crustacee, insecte, viermi, in general nevertebrate dar si vegetale, seminte etc. Mare fiind are nevoie de hrana bogata si mlastinile de la noi din tara nu sunt suficiente pentru un numar mare de culici. Nu cauta hrana strict pe malul lacurilor, mai curand in tinuturile cu pajiste, cu rogoz, cu smarcuri, din preajma lacurilor propriu-zise. Iernarea o fac mai ales in regiunile costale dar pentru cuibarire prefera aceste tinuturi din imediata apropiere a lacurilor cu apa dulce, cu mlastini bogate in jur.









     Sunt pasari monogame si isi pastreaza si teritoriul de la un an la altul.
      August-septembrie 2016, sansele cele mai mari de a vedea culicii raman tot in pasajul de toamna.
















28 octombrie 2016, Oltenia

























iulie 2017
















sept.2017

























sfarsit de octombrie 2017, cca 50 de culici mari pe un camp in Baragan



















inceput de februarie 2019, Oltenia, un grup de 20 de culici mari, ori proaspat sositi din migratie, ori poate au iernat in acele locuri



















20 dec.2020, Dolj


31.03.2021, Dolj


20.03.2022






















26 martie 2022



26 nov. 2022, la Dunare


18 martie 2023