Translate

Se afișează postările cu eticheta lanius senator. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta lanius senator. Afișați toate postările

joi, 12 iulie 2018

SFRANCIOC CU CAP ROSU, Lanius senator

SFRANCIOC CU CAP ROSU, Lanius senator























      O pasare pe care am cautat-o foarte mult in regiunile unde fusese semnalata, respectiv Dobrogea si Oltenia . Mai ales in Oltenia am cautat-o mult insa a fost imposibil sa dau de ea. Observatiile din aceasta regiune posibil sa fie reale dar nu sunt prea convingator documentate, in Oltenia pare mai mult o pasare "fantomatica", cu greu te poti baza pe vreo aparitie de-a ei. In Dobrogea observatiile au fost mai convingatoare si mai multe, deocamdata eu o consider doar o prezenta dobrogeana rara, desigur pana la o proba contrara - adica pasari mai multe si fotografiate in zone mai diverse. 
       Ca orice sfrancioc, nu e o pasare care sa se ascunda, e vizibila, sta pe varfuri de arbusti, sau pe gramezi de crengi, si de acolo urmareste insecte, isi apara teritoriul de rivali, observa intrusii etc. Cum i-am gasit zona si valceaua lui, l-am vazut din primele secunde. Cautasem pana atunci cu privirea sau la picior toate zonele de liziera, de arbustime, etc. din regiunea lui specifica - teritoriu arid si insorit cu padure rara si multi arbusti si pietrarie. 








      Sfranciocul din fotografiile mele, un mascul, isi hranea puii zburati din cuib intr-o valcea plina de turme de oi, vaci si capre. Era foarte fericit cu insectele adunate la balegarul produs de acele rumegatoare  si isi chema vioi puii. Cand m-a observat pe mine a inceput sa-si miste coada ritmic, semnalul lor de alarma pentru pericole slabe, cele care necesita doar o atentie sporita si nu zborul. Astfel ca am putut sa-l vad si pe el si pe familia lui mai de aproape.














      De mutat s-au mutat dupa insecte iar peretii de stanca verticali ai locului nu m-au mai lasat sa plec dupa el. Abia niste caprite puteau sa ajunga acolo, insa mai mult ca sa urce coasta decat ca sa pasca. 
      O alta prejudecata "ecologista" de moda noua s-a sfaramat si se tot sfarama cu fiecare observatie. Preluand mecanic nu stiu ce pericole in zona de evolutie izolata a Australiei, produse de un numar poate prea mare de rumegatoare, s-au transbordat, fara sa se gandeasca mult, aceste teorii la Europa, inclusiv la tara noastra, unde  turmele de oi si vaci si capre sunt si autohtone de cateva mii de ani bune dar au si un rol benefic in tot ce tine de biodiversitate - afanarea, ruperea crustei si ingrasarea solului, transportarea de seminte cat mai diverse, pascutul care permite dezvoltarea tuturor plantelor si nu doar a celor care sunt mai explozive si iau startul ocupand terenul. Covorul acesta vegetal bogat, ingrasamintele organice in cantitati mari, lichide si solide, intretin o foarte bogata lume de insecte, care la randul ei atrage multe specii de pasari, mai ales cuibarirea lor. Se stie ca toate pasarile mici, chiar si cele granivore, au nevoie de multe insecte in perioada de crestere a puilor, si valcelele acestea cu multe turme de animale domestice - singurele ierbivore mari ramase in numar semnificativ la nivelul Europei - atrag multe specii. Urmaresc de cativa ani doua zone asa-zis "protejate" in care s-a interzis accesul turmelor de rumegatoare - Cheile Dobrogei si Saraturi si pajistile si valcelele de acolo sunt din ce in ce mai sterpe in pasari. In urma cu doi-trei ani cand nu era interdictia, mustea locul de cele mai variate pasari, acum e o descrestere accelerata.  Sper sa nu gaseasca "oamenii de bine" si valceaua magica a sfranciocului cu cap rosu si sa-l lase flamand, cu niste stancarii golite de animale, bune doar de sters praful de pe ele la poza.
     Deocamdata, sfranciocul - tata impreuna cu perechea lui crescusera cu mult succes cca 4 pui, printre picioarele caprelor, printre oi si vaci, cu toata bogatia de insecte produsa de acel sol ingrasat. Avea si padurice aproape, avea si arbusti, traia ca la carte, la liziera, la soare, la caldura , cu ceva pietre si multe turme de rumegatoare care aveau grija poienelor.
     E un sfrancioc al zonei mediteraneene, mai ales la est, in Grecia, in tot Levantul, pana pe coasta de nord a Africii. La noi sunt doar cateva puncte, prea nordice pentru el, totusi mai patrunde si in teritoriul tarii noastre. Exista sfrancioc cu cap rosu si in zona de vest a Marii Mediterane, considerat o subspecie, Lanius senator badicus. In zona lui obisnuita din sud-estul Europei,  Lanius s. senator prefera zonele cultivate, livezile, arbustii de pe pietrarii. 
      La penaj este foarte frumos, capul rosu-castaniu straluceste destul de intens in lumina de vara, iar spatele si aripile ofera contraste si aranjamente de linii foarte elegante. La frunte seamana putin cu sfranciocul cu frunte neagra, are o banda lata neagra care se prelungeste de la ochi la frunte, si face un contrast frumos cu restul de rosu al crestetului. De la acest rosu de pe cap ii vine denumirea de "senator", de la senatorii Romei antice care purtau culoarea rosie. 







      Ca dieta si mod de a manca seamana cu tot neamul lui de sfrancioci, vaneaza insecte asezat la panda pe crengute de arbusti, prinde si orice alta vietuitoare mica, reptile mici, mamifere mici, mai ales puii acestora, daca se iveste ocazia, nu ca meniu principal. Insectele raman pe primul loc, si pentru adulti si pentru pui.






    Datorita dietei sale bazata aproape exclusiv pe insecte este o pasare migratoare, chiar si din zonele ceva mai calde ale tarmului mediteraneean. Iernile mediterane , asa blande cum sunt ele, nu sunt suficient de calde ca sa mai intretina o bogatie de insecte, astfel ca sfranciocul cu cap rosu isi petrece iarna in Africa, si anume intre Ecuator si Sahara, cea mai mare parte a efectivului speciei. 


sfarsit de aprilie 2021, mai multe exemplare in sudul Dobrogei, toti masculi, femelele urmand sa vina probabil mai tarziu sau stand mai discret.





























un exemplar foarte curajos, la cativa centimetri de un sorecar mare, il hartuia pe acesta ca sa il goneasca din varful unui arbust. Imediat in fata lui pe o alta crenguta il infrunta cu un curaj nebunesc.Curios, in loc sa il atace, sorecarul a ales sa plece, i-a fost teama de micutul curajos.






in sudul Dobrogei, cateva exemplare stateau, fiecare pe teritoriul lui, pe cabluri, in apropierea soselei.