Translate

Se afișează postările cu eticheta Ortolan Bunting. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ortolan Bunting. Afișați toate postările

miercuri, 14 mai 2014

PRESURA DE GRADINA, Emberiza hortulana

PRESURA DE GRADINA, Emberiza hortulana





























































           Plecasem in cautarea unei flori, nu a unei pasari.



        In primele zile de mai isi deschide petalele bujorul salbatic.









    I se mai spune si bujor de padure si intr-adevar, frumusetea lui e sporita si de umbrele stejarilor la poalele carora creste. 






       Acolo unde gaseste locul prielnic creste pe zone largi intinzand covoare intregi de flori mari si rosii printre trunchiurile groase de arbori batrani, care au vazut multe si au ascultat si mai multe. 










       



       Pana sa ajung insa la padurea imbujorata de rosul sangeriu al florilor salbatice mi-au iesit in cale frumoasele presuri de gradina. 





































       Le spune lor "de gradina" dar mediul preferat este cel salbatic, mozaic de culturi agricole, vii, pajisti insorite si calde cu tufisuri scunde si paduri de stejar, paduri de campie cu multe poieni si raristi inflorite. In drumul meu spre presuri, impreuna cu ele pe acelasi drum , mi-a iesit in cale si un iepure de camp.























       O imagine luminoasa si vesela au aceste presuri, mai ales frumosii barbatusi. Penajul pe burta il au caramiziu, deasupra pe gusa au un galben palid subliniat de o dunga de galben stralucitor de la baza ciocului in lateral pe tot obrazul.































       Pe partea superioara sunt mai putin colorate dar nici sterse nu sunt. Spatele il au cafeniu iar capul gri verzui. Sub soarele de mai se vad colorate oricum s-ar intoarce, senzatia de veselie a culorii fiind data si de ciocul si picioarele roz. 














       Sunt pasari atragatoare si nu foarte des intalnite. Apar local, pe ici pe colo, pe unde gasesc "peisajul" cel mai potrivit. Sunt zone mici unde dai de mai multe presuri de gradina la un loc, fara sa traiasca in stol, dar in teritorii foarte apropiate, si urmeaza apoi zone si mai intinse unde nu mai dai peste niciuna desi aparent conditiile de mediu sunt pastrate.









       Nu mai aveam mult pana sa ajung la frumoasa bijuterie a campiei - padurea cu bujori.













Si am avut norocul sa intalnesc un astfel de "tinut" al presurilor de gradina.






      Am vazut vreo 3 masculi , la distante de cca 100 m, cantandu-si frumos cantecul lor de nunta din varful vreunei tufe sau plante mai 
inalte.





           

       Dar am vazut si un mic stol de 5 femele si masculi, hoinarind din tufis in tufis dupa hrana, chiar si pe sosea. 




       In perioada de primavara se hranesc mult si cu insecte, altfel hrana lor principala o constituie semintele. Ciocul lor il au pregatit pentru seminte, e destul de gros, robust. 
       Au aspect general de presura dar chiar si de la distanta se disting de celelalte tipuri de presuri prin coloritul specific - caramiziu si galben pastelat pe partea ventrala si  un gri uniform pe cap.
        Vazut mai de aproape se distinge si cercul galbui din jurul ochiului.
       Femela e poate mai greu de distins de celelalte presuri, in loc de dungulita galbena de pe obraz e dungata cu negru si in rest e mai putin colorata si mai striata.
       Isi fac cuibul pe sol, la adapostul unei tufe, uneori chiar si mai sus in vreun arbust cu ramuri joase. 
       Puii cresc repede si devin zburatori in mai putin de doua saptamani. 
       Spre deosebire de majoritatea presurilor de la noi - cele galbene, cele sure, cele de stuf - presurile de gradina sunt pasari migratoare, prin septembrie incepe marea calatorie spre Africa sub-sahariana. E o calatorie lunga, aventuroasa, plina de pericole. Existau destule zone pe rutele de migratie, chiar si in Europa, unde presurile erau prinse, vanate si consumate in meniuri bizare si inutile. Acum, situatia, cel putin in Europa, este mai buna, in multe tari e pusa sub protectie. 
      Nu este o pasare care sa fie deranjata de activitatile umane, dimpotriva, culturile agricole, viile, campurile cultivate de om ii priesc foarte bine, doar o mare uniformizare ii dauneaza, are nevoie de habitat variat, variatie care dealtfel ar profita si omului intr-o agricultura moderna, sau post-moderna, mai bine gandita. E o pasare ce ar putea si ar trebui sa fie mai comuna, mai raspandita, sa o putem gasi usor chiar si prin "gradinile " noastre si nu numai pe campuri. Nu stiu cum e situatia in alte tari (nu cred ca e diferita) dar deocamdata la noi , desi ii spune presura de "gradina" conform unei realitati din timpuri vechi probabil, azi foarte rar, chiar deloc nu se gaseste prin parcuri si gradini.
  1 iunie 2014, pe Valea Desnatuiului in Dolj am gasit mai multe presuri de gradina. Interesant faptul ca parea sa se afle exact in aceleasi teritoriu cu presurile cu cap negru. Si nu ma refer la teritoriu in sens larg, ci efectiv una langa cealalta. Unde aparea o presura de gradina la nici 10 metri sau uneori pe acelasi cablu aparea si o presura cu cap negru. 






2015, 4 iulie
 13.04.2017, padurea de salcam Ciuperceni Dolj



22.04.2017, Mehedinti















2021

























5 mai 2022























21 mai 2022