Translate

vineri, 6 ianuarie 2017

RATA CATIFELATA - Melanitta fusca






       O specie de rata venita de departe si mai mult ratacita pe apele Oltului. Nu ca ar fi prima data, poate cam in fiecare iarna apar cateva rate catifelate pe Olt, probabil indrumate de carduri mai mari din alte specii de rate venite la iernat. Nu numai ca e o rata nordica, dar e mai mult o rata de ape marine si ierneaza mai ales in vestul Europei, acolo unde are iesire la ape oceanice sau mari situate in buza oceanului. Si la noi e mai des vazuta in apropierea Marii Negre.
     Ca aspect e o rata mare, de culoare negricioasa, din departare se vede chiar neagra. Are insa o dunga alba la aripa, spre deosebire de cealalta ruda a ei, Melanitta nigra. La femele, mai ales cand penajul incepe sa se uzeze, apare si o pata alba in obraji. La masculul in penaj nuptial ciocul e desul de spectaculos, mare, cu putin alb si galben intens, si de asemenea are o pata micuta la ochi. Greu de vazut asemenea detalii in zona mea de observatie, la Olt prefera mijlocul indepartat al apei, la ape mai adanci. Poate pe alte lacuri mai mici, poate cu ceva noroc pe lagunele de la mare, sa permita o apropiere mai mare. Oricum e o apartie destul de rara la noi in tara, nu facem parte din cartierele ei obisnuite de iernat. 






        De cuibarit cuibareste in nordul extrem al Europei si al Asiei vestice. Se pare ca ar exista insa o populatie care si-a gasit o arie de cuibarit mai la sud, in estul Turciei. Dar aceasta e doar o mica insula, poporul de rate catifelate se afla in nord, in preajma cercului polar.
       O  parte destul de mare de rate catifelate vin sa ierneze la Marea Neagra, insa pe coastele ei estice si sudice, in zona Turciei. Probabil ca de aceea un mic numar dintre ele raman si sa cuibareasca, gasind acolo conditii prielnice. In partea de vest a Europei nu coboara la iernat mult spre sud, se opresc la latitudinea Marii Britanii.
         Cuibaresc in tundra sau in taiga, foarte aproape de coastele marine, cuibaresc pe sol, un cuib injghebat din ierburi unde depun cca 7-9 oua pe care le clocesc aproximativ o luna. Se hraneste cu animale acvatice, moluste, crustacei, insecte pe timpul cald si pestisori. Au multi pradatori si in general o viata destul de expusa vitregiilor, numarul lor este destul de limitat iar specia este pusa sub ocrotire.
         Este o rata scufundatoare, plonjeaza destul de adanc si de mult timp pentru a-si cauta mancarea. 
         Este o rata sociabila care se strange in carduri mai mari cu indivizi din specia ei, insa la noi e atat de rara incat nu are ocazia sa-si arate sociabilitatea cu proprii confrati. La noi se alatura mai mult altor carduri de rate, din alte specii, mai numeroase. Eu am vazut-o pe langa cardurile de rate mari, rate sunatoare dar si rate cu ciuf. Posibil sa fi aparut in zona cu acestea din urma. In zonele de cuibarire se pare ca este vazuta destul de des alaturi de eideri.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu