Translate

miercuri, 4 ianuarie 2017

CARSTEL DE BALTA - Rallus aquaticus









      Prima pasare iesita in cale in noul an 2017, vreau sa spun prima specie noua. Nu e o specie atat de rara, doar ca are nevoie de intinderi mai serioase de stufaris, si mai trebuie si mult timp petrecut pe langa astfel de balti pentru a-l observa. Oricum ar fi, cred ca si numarul e mult mai mic decat la gainusa de balta, care pare omniprezenta si vizibila pe langa toate baltile mai mari din Oltenia si de peste tot in tara pe unde am umblat. Interesant ca m-am intalnit mult mai des cu carstelul cenusiu, care teoretic ar fi mai putin comun. In ierarhia mea personala si subiectiva, carstelul de balta urmeaza celui cenusiu in localizare si raspandire. In cartile citite parerile difera, dupa unii este un carstel raspandit dar dificil de observat, dupa altii are o raspandire mai limitata, mai localizata. Eu inclin sa dau dreptate acestora din urma. 




       Nu era foarte diferit locul de cel in care te astepti sa-ti apara zeci de gainuse de balta - si chiar apareau. Loc antropizat, din nefericire pentru peisajul impestritat de gunoaie, dar aceste gunoaie pareau destul de pretioase pentru carstel. Din toata zona pitoreasca cu stufarisuri si gheata imaculata el isi alesese fix un morman de gunoaie in care cauta de zor, riscand sa fie vazut de oricine in plina zi. Ca il observam eu pentru prima data nu ar fi fost mare lucru, dar il putea observa si orice pradator. Faptul ca era in oras ii pria insa, mai putini pradatori se aventureaza in plina lumina in zonele cu multi oameni, masini, etc.
         Nu intamplator cerceta cu atentie aruncaturile oamenilor. Carstelul de balta este un oportunist prin excelenta. Vegetarian ar fi el iarna, ca si gainusele de balta, dar nu se da inapoi de la hrana proteica rezultata din resturi de animale. In timpul sezoanelor calde prefera hrana animaliera, orice vietati acvatice gasite in apa, de aceea probabil nici nu e atat de raspandit ca gainusele de balta peste tot, ii trebuie ape bogate in vietuitoare mici acvatice care sa-i asigure hrana lui si puilor sai. 
       Posibil ca acum in miez de iarna sa nu fi fost un carstel de balta localnic, ci unul in vizita, un carstel din tinuturi mai nordice si mai aspre care sa fi gasit stufarisurile partial inghetate de la noi pentru o iernare, mai lunga sau mai scurta, mai provizorie sau mai statornica.



      Teoretic carsteii de balta de la noi ierneaza in sudul si vestul Europei, unde apele nu ingheata. Pana se instaleaza si la noi iarna cea adevarata mai zabovesc si ai nostri, sau mai hoinaresc altii de la nord si est.
       Nu stiu daca exemplarul observat de mine este o femela sau un mascul, nu difera nimic in penajul celor doua sexe, in termeni mai specializati, nu prezinta dimorfism sexual evident. La masuratori exacte pe exemplare capturate se pare ca ar exista foarte, foarte mici diferente intre masculi si femele la lungimea ciocului si a aripii, insa diferente de ordin milimetric insesizabile cu ochiul liber.          Este de marimea unei gainuse de balta dar pare mai rotund, corpul mai scurt, cu penajul bine striat, dungulite negre bine marcate pe spate si alte striatii pe flancuri.  Ce are specific fata de ceilalti carstei este un cioc lung, de culoare rosietica. Picioarele le are colorate in tonuri de roz, rosu, portocaliu, nu verzui ca la rudele sale.




      Pasare teritoriala, masculul este cel care isi protejeaza teritoriul unde impreuna cu femela vor construi cuibul in trestii. Cuplurile tinere se formeaza primavara, in al doilea an de la eclozare, atunci e atinsa maturitatea sexuala. Cuplurile e posibil sa se mentina pe perioade mai mari, de cativa ani, fiind legate mai ales de stapanirea in comun a unui teritoriu cunoscut. Cuibul si ponta au loc in mai cel mai adesea, uneori incepand in a doua jumatate a lui aprilie. Femela depune cca 5-10 oua, de culoare alba fin pistruiata cu pete maronii, roscate, mai rare si mai rotunde. Clocirea oualelor dureaza cca 21 de zile, cloceste mai ales femela. In anii buni cresc si doua randuri de pui. Acestia insa cad de multe ori prada unor diverse animale sau cuibul cu oua poate fi distrus de inundatii, a doua ponta este foarte des una de inlocuire. Astfel ca inmultirea e destul de limitata.




     Carstelul de balta are si activitate nocturna, sunetul lui destul de specific putand fi auzit si noaptea, cel mai mult in primavara, dupa intoarcerea din migratie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu