Translate

vineri, 3 aprilie 2015

LASTUN DE CASA - Delichon urbicum














       Ii zice lastun de casa dar eu mai curand ii zic lastun de manastire si de hoteluri. Isi alege parca special cele mai pitoresti locuri care plac si oamenilor pentru statiuni de odihna si recreere sau lacasuri de pace si reculegere religioasa.







      Nu ma refer doar la faptul ca lastunul nu alege nicidecum casele scunde de tara asa cum o face randunica, ci doar cladiri inalte. Dar chiar aceste cladiri trebuie sa fie deosebite si asezate in locuri deosebite. Locurile preferate sunt statiunile de munte sau manastirile inalte din zonele pitoresti care intrunesc si conditii de vegetatie dar si de apa.




















Le place sa combine stanca inalta cu apa. 



Au parasit insa stanca naturala de munte si s-au specializat pe stanca cea cladita de om, mai ales cea cu forme arhitecturale bogate care presupun stresini sau turnuri sau ornamente la partea superioara greu accesibile. Din cate am observat eu,  hotelurile inalte, masive, pe mai multe etaje precum si manastirile inalte si cu o anumita anvergura a constructiei ofera locuri minunate pentru stabilirea coloniilor mari de lastuni.












 Credeam ca apa, o apa mare, lac sau rau, este esentiala pentru stabilirea lastunilor dar observatiile recente de la Ranca mi-au schimbat un pic concluziile. Ranca este o statiune in constructie, in dezvotare, cu cladiri din ce in ce mai mari si au inceput sa apara coloniile de lastuni pe hotelurile inalte desi nu exista nicio apa mare in apropiere.











 Probabil ca fac ceva calatorii la insectele de apa la marile lacuri de acumulare dar care sunt ceva mai departate. Adevarate armate de lastuni sunt mai sus in munte, mergand spre nord pe Transalpina, la Oasa, probabil sunt lastuni de-acolo care nu isi mai gasesc locuri de cuibarit prin apropierea lacurilor de acumulare pe Sebes si Lotru.







       Foarte multi lastuni sunt in toata zona de statiuni si manastiri din nordul Olteniei, mai ales in Valcea, in apropierea Oltului. Dar sunt multi lastuni si la Straja, in Valcan, la hotelurile de acolo, fara sa fie o mare apa foarte aproape. Le plac mult si casele inalte parasite, case de epoca ce nu si-au gasit inca restauratorii.





       Le-ar place si garile, dar nu prea sunt lasati acolo in numar mare.




       Prin toata tara, in lung si-n lat exista zone foarte propice lastunilor. Manastirea Bistrita din Valcea are mare bogatie de cuiburi si lastuni, Manastirea Oasa, Olanestiul si Calimanestiul, dar si Manastirea Agapia si alte manastiri mai inalte de zid din Moldova, in unele orase, aproape in toate zonele tarii.







       Uneori la vremea zburatului din cuib mai gasesti cate un pui cazut din cuib prea devreme. Am gasit un astfel de pui de lastun pe langa zidul unei biserici din Deva.




 E grea decizia pe care sa o iei in legatura cu astfel de pui. Sa-i pui la loc, e exclus, caci cuiburile sunt tocmai pe sub stresini si turnuri inalte, inaccesibile omului. Sa-i lasi prin iarba ii pot auzi in continuare parintii si hrani dar ii pot gasi usor si pradatorii, caini, pisici, dihori etc. E grea soarta unui astfel de pui plecat prea devreme si prea nepregatit de sub aripa protectoare a parintilor. Pentru a preveni astfel de caderi, cuibul lastunilor este foarte bine construit, mult mai inchis, mai cuprinzator si mai protejat decat al randunicii. Al randunicii e un fel de caus, o jumatate de sfera, pe cand al lastunului este aproape ca o sfera lipita de pereti, doar cu o mica deschizatura pe unde sa intre si  sa iasa parintii care aduc mancare.





 Sub stresini au mereu umbra, nu ii ajunge nici ploaia nici soarele puternic care ar putea sa desfaca materialul din lut, paie, namol si saliva cu care e facuta constructia.






 De aceea lastunii trebuie sa fie foarte atenti la structura de piatra unde sa-si faca cuiburile, sa fie si adapostita si inaccesibila animalelor si oamenilor. Nu toti oamenii se bucura de prezenta lastunilor pe cladirile lor, mai pateaza cu alb si gri peretii. Fiind multe la un loc sunt mai vizibile cuiburile decat cele de randunica care nu cuibareste in colonie ci pe familie.
     Dar tocmai faptul ca sunt atat de multi la un loc mie mi s-a parut intotdeauna foarte dragut si simpatic, au un ciripit si o prezenta foarte vesela, tonica, invioratoare.
      Sunt nu numai veseli lastunii dar sunt si viteji. Parca ar avea trupe de patrulare a aerului. Cum zboara ei in stanga si in dreapta dupa insecte au un spirit foarte patrunzator de observatie si descopera ulii la panda. Ulii nu pot sa prinda lastuni dar pandesc sa prinda multe alte pasari si pasarele. Generosi, lastunii au grija de obstea pasarelelor mici ca ei si incep deconspirarea pradatorului. Mai intai ii fac o galagie imensa deasupra copacului in care sta uliul pitit pentru a anunta poporului de pasarele si prezenta lui si locul unde se afla. Cand se vede descoperit si hartuit, uliul se ridica plictisit in zbor sa scape de potera de lastuni. Nu incearca niciodata sa se repeada la ei, le cunoaste viteza si indemanarea zborului. 





   Lastunii sunt cei care se reped ca niste mici avionase in picaj spre uliu ca sa-l sperie si sa-l alunge definitiv din zona. Chiar definitiv nu pleaca el, dar imi imaginez marea suparare pe care o are pe acesti mici politisti ai aerului care i-au stricat prada pe ziua aceea.
      Dupa alungarea uliului, lastunii sunt mai veseli si mai galagiosi ca oricand, par ca se distreaza, scot chiote ascutite cu care umplu cerul de larma vioaie. Par sa rada, si poate ca o si fac. Nu mi-e teama sa-i umanizez prea mult dupa ce i-am vazut cum se comporta prin aprilie cand sunt indragostiti.  Cate o pereche se desprinde pe ici pe colo de stol, se ascund in doi la umbra vreunui zid si se saruta indelungat, cioculet in cioculet, exact ca oamenii. Sau ca turturelele.





 Abia dupa sarutarile astea indelungi si dupa dansuri nuptiale in zbor vin si treburile mai serioase, cum ar fi construirea sau repararea cuiburilor, ouale si apoi puisorii dragalasi si cresterea lor. Sunt pui mancaciosi si parintii zboara intr-una dupa insecte. Aici intervine necesitatea unui habitat mai umed, mai plin de insecte, de aceea preferinta lor pentru zonele adiacente apelor mari, sau pentru munte. Zonele prea uscate nu le procura abundenta de insecte de care au nevoie. 




6 comentarii:

  1. sunt foarte draguti!
    minunat articol!
    Alina.

    RăspundețiȘtergere
  2. Asa este, sunt foarte draguti si vioi. Trebuie sa soseasca zilele acestea, incep sa soseasca!

    RăspundețiȘtergere
  3. Buna ziua! Am si eu o curiozitate, respectiv unde dorm parintii lastuni dupa ce au puii? Banuiesc ca in cuib nu mai incap toti. Si când pleaca spre Africa? Am observat ca berzele au plecat din 15 august, dar lastunii ii mai vad si aud zburând in inaltul cerului. Multumesc

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Urmaresc de mai multi ani plecarea lastunilor si a randunelelor. In fiecare an i-am vazut pana in ultima saptamana a lui septembrie. Incepand cu luna august se aduna in stoluri mari care brazdeaza cerul pana seara tarziu.Inainte de apusul soarelui devin chiar foarte galagiosi si vizibili apoi se aseaza in copacii cu mult frunzis, unde dorm peste noapte. Ca si berzele, pleaca de la locurile de cuibarit imediat ce puii s-au invatat bine la zbor dar mai au o perioada in care se aduna si zboara dupa insecte, mai ales in zonele mai umede dar si la munte. La lastuni perioada asta dureaza maxim pana prin 25 septembrie iar la berze mult mai devreme, cam de prin a doua saptamana de septembrie eu nu am mai vazut berze.

      Ștergere
  4. Buna ziua ! Acum doua saptamani, am gasit pe strada un mic pui de pasare, fugarit de o pisica. L-am luat imediat si l-am adus acasa. Dupa cateva cercetari pe internet am descoperit ca este un puisor de lastun. Initial marea problema era mancarea. Nu aveam nici o idee ce poate manca. Citisem pe internet ca se hranesc cu musculite, dar stand la bloc imi e imposibil sa prind mai mult de o musca-doua pe zi. Astfel am descoperit ca il pot hrani si cu bucatele mici de carne de pui. Ii prieste foarte bine si a crescut de la zi la zi. Dar acum e alta problema: de cateva zile incearca sa zboare dar nu stie inca sa manance singura,plus ca s-a obisnuit foarte mult cu mine. Nu o pot elibera mai ales ca nu este printre semeni ei. Am inteles ca ar trebui in perioada asta sa migreze, dar e prea mica. Ce sa fac??

    RăspundețiȘtergere
  5. Daca stie sa zboare bine il puteti elibera in zone unde inca mai zboara stolurile mari de lastuni, la munte, pe langa ape sau in alte zone unde observati astfel de stoluri. Dar daca e prea mic si neintegrabil cu semenii lui mai bine il duceti la un centru de reabilitare, in Bucuresti ar fi Visul Luanei, la Tg Mures, Milvus. Gasiti adresele lor pe net. Ei pot si sa-l evalueze si sa-l preia eventual.

    RăspundețiȘtergere