Translate

sâmbătă, 14 martie 2015

CRISTEL DE CAMP - Crex crex


         










      M-am intalnit cu cristelul de camp doar de doua ori. Cea mai interesanta intalnire cu el mi s-a parut cea sonora, dealtfel singura pe care am si putut s-o inregistrez ca dovada a prezentei pasarii. 
      Nu cunosteam cantecul sau si nu mica mi-a fost mirarea sa aud din iarba un carait foarte ciudat, parea un fel de greiere urias cu sonoritati puternice.





 Seamana putin sunetul cu taraitul insectelor dar e mult mai hotarat, se simte imediat diferenta de calibru sonor. Mi-am dat seama ca e o pasare si destul de repede m-am dus direct la inregistrarile cristelului de camp. Stiam teoretic ca ar avea aceasta sonoritate ciudata, onomatopee care ii da si denumirea in multe limbi. Nu avusesem inca sansa de a auzi acest sunet si mi s-a parut foarte interesant.
    Si prezenta lui in acea livada semi-salbaticita mi s-a parut mai mult decat interesanta, e un loc pe care il frecventez de mult si cred ca e o aparitie noua in peisaj. Nu livada il intereseaza pe cristel ci mai ales covorul de iarba inalta si tufisuri format din arbusti salbatici sau orice alt fel de lastaris, chiar si de la batranii pomi fructiferi.








    E o pasare de sol, si vegetatia scunda de pe sol e cea care intereseaza si imbie perechea de carstei la asezare si cuibarire. In afara insa de aceasta inregistrare din luna mai, perioada cantecelor nuptiale, nu am mai reusit sa ma intalnesc cu carstelul.











 Asta nu inseamna ca ar fi plecat ci doar ca este foarte foarte ascuns si nu poate nimeni sti cum si daca si unde a avut vreun cuib cu puisori. Observarea lui e ingreunata nu numai de ierburile inalte pe unde traieste ci si de faptul ca e o pasare ce prefera sa fie activa la crepuscul, in zori si chiar si noaptea. 



      De vazut am vazut-o o singura data, tot intr-o livada bine inierbata, dar de data aceasta in Dobrogea.









 La  marginea livezii era un camp de cereale. Cand m-a vazut brusc pe poteca a traversat in mare fuga chiar prin fata mea parasind locul deschis din marginea semanaturii de grau si gasindu-si imediat adapost in ierburile inalte dintre pomii livezii. Livada era asezata in terase, pe unul din dealurile mai inalte ale Dobrogei.




      Oarecum de marimea unei potranichi, dar mai slabut, mai prelung, si fara potrivirile ruginii din penajul potranichilor, e o pasare foarte foarte iute. Am mai incercat eu s-o localizez prin ierburi dar fugea teribil de rapid si se si ascundea cu miscari foarte agitate. Asa e felul de-a fi al cristelului, pare extraordinar de speriat si gata sa se ascunda, sa se camufleze sau sa dispara miscand iute-iute din picioare. 
     Inainte vreme, cristeii de camp erau foarte comuni in toate zonele agricole, asezandu-se in orice habitat cu ierburi, fie ele grane cultivate fie ierburi salbatice de stepa. De cand cu recoltarea mecanizata arealul lui s-a restrans mult si acum e de gasit mai mult in zone accidentate, de dealuri, decat in campia duduind de tractoare si combine. Prefera cristelul mediul rustic lucrat traditional, cu prezenta redusa de masini si de oameni.




     Vegetatia trebuie sa fie bogata, variata, sa sustina o intreaga lume de insecte, rame, melci, paienjeni dar si plante bogate in semincioare comestibile.


















    Nu-i plac monoculturile, nu-i plac terenurile date cu insecticide si ierbicide, nici cele lucrate cu multe mijloace moderne de cosire sau recoltare. De aceea, ultimul secol a lovit destul de rau specia, nu numai la noi in Romania ci in toata Europa. De fapt, mai ales in restul Europei, la noi inca mai sunt zone lucrate traditional, mai ales in zona de deal si poale de munte.
























Astazi se incearca chiar masuri active de ocrotire a cristelului de camp, fiind incurajate aceste metode blande de cutivare si recoltare care sa-i permita pasarii ciclul de reproducere. In esenta, proprietarii de pajisti unde a fost semanalat cristelul de camp sunt incurajati sa nu coseasca faneata decat tarziu in luna iulie, dupa ce pui cristelului vor fi crescut mari. 








        Habitatul preferat de cristelul de camp necesita si o anume umiditate, cel mai mult prefera fanetele mai umede, prefera si viile din camp ale oamenilor, tot ce inseamna ierburi cu tufisuri printre ele. 










      Primavara soseste prin luna aprilie iar toamna pleaca la iernat in Africa.











3 comentarii:

  1. deosebit de frumoase locuri!
    culorile sunt minunat surprinse,imi plac!
    indraznesc din nou de a va cere permisiunea daca ma lasati sa mai copiez cateva dintre fotografiile dvs. superbe, urmand ca eu sa le postez pe pagina mea de fb, precizand sursa, bineânteles?
    Alina.

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc mult! Sigur ca da, cu mare placere..

    RăspundețiȘtergere