Translate

vineri, 28 noiembrie 2014

RATA MANDARIN - Aix galericulata










       Nu face inca parte din avifauna salbatica a tarii noastra dar se pare ca ar vrea si ea sa participe. Ratoi sau rate, evadeaza din parcuri si incep o viata pe cont propriu. Nu se duc departe de raurile de prin orasele mari, deocamdata ei sunt pionierii si exploreaza tinuturile cu precautie si incet.












        Aduse pe lacurile oraselor spre bucuria galagioasa si asumata a copiilor, dar si pentru bucuria nerecunoscuta a celor maturi, aceste ratuste invioreaza peisajul in tuse palide al tarii noastre european-temperate. Avem si noi rate colorate dar nici chiar asa ca masculul ratei mandarin. Lux de culori si de straluciri, portocaliu intens, rosu, galben, violet, tiviri cu reflexe argintii si de aur - de piatra sa fii si sa nu tresare un pic voiosia in suflet cand il vezi.



       Ratoiul meu din aceste doua poze, asa de frumos colorat, e captiv.



     Poate ii place, are casa, are masa, sta cum stam si noi la oras, mai captivi dar mai siguri pe picioarele noastre decat daca ni s-ar da maine drumul singuri in padure.
       Ei, si totusi, in cate un ratoi din acesta se zbate un gand de libertate in suflet si o zbugheste din "colivia" lui aurita. Se cheama in termeni ornitologici "un evadat". 
       Eu nu am surpins un evadat ci o evadata.



    In mica si inimoasa femela s-a rasculat un vis de libertate si a pornit singura sa dea piept cu iarna grea. Nu s-a dus prea departe, ii e teama, cred, de vastul teritoriu prin care picior de rata mandarin nu a mai calcat. 





      Face bine ce face. Dincolo de apele oraselor bantuie ulii pradatori, bantuie dihori, vulpi si multe alte creaturi ce pot ingrozi si opri brusc subtirele fir de viata al unei rate.
        Aventurile si cuceririle de teritorii se fac nu cu un curaj nebunesc ci cu mult calcul, cu multa prudenta, fara graba, pe scurt se fac cu inteligenta.
        Pare ca s-a lipit de un cardisor de rate mari dar independenta si spiritul voluntar i se citesc la fiecare miscare si fiecare zbor incat alaturarea de vreo rata mare poate fi o simpla coincidenta.




      Azi un ratoi mascul scapat in Transilvania, maine o rata femela scapata in Oltenia, altii pe aiurea, in regiuni din ce in ce mai apropiate - incet incet vor scapa din ce in ce mai multi si isi vor uni poate destinele intr-unul sau mai multe cuibusoare cu boboci. 







     Pana acolo este drum lung si poate ca nu va fi parcurs niciodata. Deocamdata evadatii sunt solitari si se multumesc sa supravietuiasca de capul lor, in ciuda tuturor pronosticurilor.









       Ca sa nu-si piarda vitejia de care poate va avea nevoie candva, mica dar foarte curajoasa ratusca isi exerseaza abilitatile de lupta pe o cioara griva. E mai mare decat ea cioara dar rata mandarin nu se lasa intimidata. Iese din apa infuriata si o alunga pe cioara prin atitudine razboinica. 










     Cand o vezi in culorile ei simple dar elegante, alb si negru cu dungi si incheieri potrivite pe chip, nici nu zici ca e o pasare adusa din China, zici ca e una din ratustele locului , ce se bate pentru pamantul ei stramosesc. 
     Candva, demult, asa s-au batut multi stramosi ai pasarimii ce ne imbogateste azi tara, pentru fiecare palma din ce in ce mai departata de locul de orgine, impanzind si cucerind continente, preschimbandu-se, modificandu-se, adaptandu-se, impartindu-se in mii de varietati, evoluate in subspecii si specii. Chiar daca unii numesc aceasta introducere "artificiala" - de parca omul ca vector nu ar fi si el unul din elementele naturii, un mamifer cu pretentii - si merg cu vehementa si fobia de "aliens" si invazii inchipuite pana la propagarea unor idei de lichidare in masa a acestor pasari, in realitate e unul dintre cele mai naturale fenomene care se petrec si se vor petrece cu sau fara interventia noastra.






      
    
          

luni, 24 noiembrie 2014

RATA CARAITOARE - Anas querquedula























        O alta specie de rata salbatica mititica, foarte putin o depaseste in dimensiuni pe Anas crecca (rata mica). Dealtfel imparte cu ea denumirea de sarsela. Nu as spune ca e o denumire populara, mai curand o denumire din limbajul vanatoresc, din vremea cand vanatorii foloseau vocabular francez, incetatenind deumirea franceza de Sarcelle pentru aceasta specie. Ratei mici i se spune sarsela de iarna, iar ratei caraitoare sarsela de vara. Aceasta pentru ca rata caraitoare e o rata ce cuibareste la noi iar toamna si iarna migreaza spre sud. O alta denumire mai veche este aceea de rate crihance, acest cuvant venind din limba germana.





















        Mentalul nostru, obisnuit cu imaginea ratelor de curte, tinde sa augmenteze si imaginea ratelor salbatice. In realitate, aceasta rata e poate mai mica decat un porumbel si are o greutate de 300-500 grame. Desigur, eu nu am avut prilejul sa cantaresc vreo rata caraitoare, au cantarit-o cei care au vanat-o si care mult folos au tras din cele 300 de grame de intrupare cu pene. Dar probabil ca atunci cand se impusca cu toptanul, maldarele de carne cu pene insangerate devin intr-un final satisfacatoare pentru instinctele pradalnice in exercitiu. 
     Norocul acestei rate si in acelasi timp plangerea vanatorilor e ca sta prea putin in bataia pustii in perioada de sezon vanatoresc, fiind plecata in migratie. Totusi in septembrie si octombrie ratele caraitoare nu sunt plecate, sunt pe lacurile lor de cuibarire si multe din ele cad prada pustilor. In toata Europa sunt vanate anual circa un milion de exemplare, mai mult de 500.000 in Rusia, Ucraina, Polonia si Franta.













      E  o specie de rata mica si frumoasa, ratoiul e spectaculos colorat, mai ales primavara. Oglinda o au verde, insa ratoiul are mai multe game de culori, tonuri de brun, dungi albe, albastrui, pene matasoase atarnand pe spate, e un ratoi foarte frumos. Are si un caracter specific nemaintalnit la alte rate care face usoara identificarea, si anume o spranceana alba foarte lunga si bine conturata deasupra ochiului. 



















Si rata are doua dungi albe deasupra si sub ochi dar mult mai sterse, mai estompate. 






        Ca mai toate ratele salbatice de pe lacurile noastre sunt foarte sperioase si prudente. Inoata deseori aproape de maluri, dar vad intrusii de departe si parasesc imediat locul, se duc mai spre largul lacului sau de cele mai multe ori zboara de tot. Ma multumesc cu imaginea pe care mi-o ofera ele, de la distanta pe care o doresc ele si la care se simt in siguranta. Stiu cat sunt de haituite si prudenta si reticenta fata de om le este absolut necesara, vitala.







     De cuibarit cuibaresc mai ales in Delta si in acele zone umede din tara cu incarcatura mare de pasaret acvatic, zone in general declarate rezervatii avifaunistice. Nu sunt multe acele zone, tot Delta Dunarii ramane baza. 







      Rata caraitoare este ceea ce se numeste o rata de suprafata, adica isi cauta hrana mai ales la suprafata apei, nu se scufunda dupa hrana ca rata rosie si rata cu cap castaniu , de exemplu. Mananca multe vegetale, microroganisme filtrate cu ciocul, dar si nevertebrate. Am citit ca ii plac mult lipitorile, si mananca si din acestea dar si alte rame lenese, viermisori, larve si oua de insecte acvatice etc pe care ii gaseste cautand prin apele mici. 
















4 apr.2015, in Oltenia de sub munte, Gorj, un grup de cca 15 rate caraitoare, mai multi masculi decat femele












august 2016









Mascul de rata caraitoare, toamna