Translate

luni, 28 aprilie 2014

CIOCARLIE DE BARAGAN - Melanocorypha calandra










       Desi se cheama ciocarlie de Baragan locul unde se poate intalni cel mai usor si cel mai des acest tip de ciocarlie este Dobrogea, si mai ales Dobrogea in partea ei dinspre mare.









 Am scris Baragan cu litera mare asa cum apare in foarte multe materiale despre pasari, parand ca face referire la acea parte a Campiei Romane ce poarta acest nume, dar impresia mea este ca numele original si corect ar fi de ciocarlie de "baragan" ca substantiv comun, in trecut se folosea acest cuvant pentru campia pronuntat stepica. Astfel ca putem spune ca mediul cel mai favorabil acestei pasari sunt baraganele Dobrogei, acele campii sau mai bine zis platouri fertile de podis, imbracate in trecut in pelin si alte ierburi scunde si amare batute de vanturi, imbracate in prezent cu precadere in campuri verzi si matasoase de cereale. 




       Vantul e si el prezent, si il simti incolacindu-se in jurul tau din toate unghiurile si il vezi invartind modernele "mori de vant" ale Dobrogei. 






Cu cat te apropii de coasta marina cu atat vantul si stepa sunt mai depline si cu atat lanurile rasuna de cantecul ciocarliei de Baragan ce pare sa inlocuiasca celelalte tipuri de ciocarlii ramase inspre Dunare. Desigur , aceasta repartitie nu e o regula dar pare sa fie o tendinta destul de clara. 
       E relativ usor de diferentiat ciocarlia de Baragan de celelalte tipuri de ciocarlii, atat in zbor cat si in strecurarea ei pe pajiste. Ciocarlia de Baragan e cea mai mare specie de ciocarlie de la noi. Aceasta diferenta de marime nu sare in ochi propriu zis dar oricum se vede mai robusta pasarea decat ciocarliile de camp sau ciocarlanii. Si ciocul il are mai viguros, mai lat la baza, parca si ceva mai lung si mai incovoiat. 







 Penajul e la fel de cenusiu, maroniu si foarte striat, culorile pamantului, insa in zbor, in lumina specifica Dobrogei se vede ca un fel de castaniu catifelat si uniform, cu o dunga fina dar clara de culoare alba la partea de jos a aripii desfacute in evantai. Vazuta mai de-aproape se observa clar gulerasul negru de la gat, cu o mica intrerupere pe mijloc. Si masculii si femelele au acest guleras negru dar e mai gros, mai bine desenat la masculi si mai ales la cei care au depasit prima tinerete. Femelele si masculii tineri au acest guleras desenat in linie mai subtire, insa intotdeauna prezent , este semnul cel mai caracteristic al speciei. 




        La distantele obisnuite la care se mentine ea din prudenta sau in inaltul zborului acest guleras nu este intotdeauna observabil.
       Uneori mai uita insa de prudenta ei caracteristica in timp ce canta. 


 

     Masculii au o adevarata placere de a canta, si canta frumos. Canta fie in zbor in  inaltul cerului, fie pe un suport oarecare.  Distanta maxima la care m-a lasat sa ma apropii frontal a fost de circa 10-15 metri. Sub acesta distanta poate mai ramanea prudent cu ochii la mine dar isi inceta frumoasa melodie.











 Deseori se aud ciripind si din lanul de grau dar pot sa spun ca oricat de clar si apropiat se auzeau sunetele mi-a fost imposibil sa discern locul unde se ascundea cantaretul. Ca si celelalte ciocarlii au un stil de a se pierde in lan aproape incredibil. Alteori am mai reusit sa le zaresc prin ierburile mai scunde, pe anumite poteci de la marginea lanurilor, poteci pe care le frecventeaza destul de des.









       In campurile Dobrogei, si mai ales in cele ale Dobrogei de est, cea dinspre mare, era plin locul de astfel de ciocarlii. Erau in amestec cu presurile sure. foarte asemanatoare de la distanta si vazute prin ierburi si grau. Le-am vazut deseori impreuna, nu par sa rivalizeze ci dimpotriva, sa convietuiasca in aceleasi intinse, nesfrasite lanuri de grau. 





     In afara de Dobrogea, la noi in tara mai sunt de gasit ciocarlii de Baragan si in Baraganul propriu zis dar cu o frecventa mult mai scazuta decat pe langa Mare. 
       Ca si ciocarlanul, ciocarlia de Baragan nu migreaza iarna. In conditii de vreme grea insa se strange in stoluri mai mari si cauta zone mai bune. Populatiile din sudul Rusiei sunt mai des lovite de ierni grele, cele de la noi sau celelalte din sudul Europei practic sunt sedentare.
       Primavara se hranesc mult si cu insecte, in rest au o hrana preponderent vegetala. Cuibaresc pe sol, in iarba, in lan, sub tufisuri mici sau direct in brazda. Ouale sunt foarte pestrite, sunt aproape imposibil de vazut pe pamant printre ierburi. 
       O pasare frumoasa si destul de rara o putem numi intrucat arealul ei este foarte limitat. Chiar daca in anumite zone ale Dobrogei este abundenta nici macar acolo nu e o prezenta uniforma iar in alte zone ale tarii e prezenta foarte sporadic sau deloc.









2 comentarii:

  1. am citit ca poate imita si cantecul altor specii. nu stiu cat este de adevarat, pentru ca eu nu am auzit-o.
    imi place foarte mult, este o ciocarlie la fel de frumoasa ca celelalte specii. in general, pe baza legendei, am citit ca ciocarlia este considerata a fi simbolul iubirii neâmplinite, de aici si cantecul ei duios. totodata, se spune ca ciocarlia i-a adus lui Iisus apa pe cruce, in semn de recunostinta, a fost inzestrata cu un glas minunat.
    Alina.

    RăspundețiȘtergere
  2. Cam toate simbolurile si legendele legate de ciocarlii sunt in general triste, melancolice. Centrate in special pe despartirea intre iubiti, intre soti, Nu stiu de ce. mie cantecul ciocarliei mi se pare foarte inviorator, nu mi se pare trist si singuratic. Si de cele mai multe ori se aud mai multe ciocarlii la un loc, parca intreg campul ar canta.
    Da, am citit si eu ca ciocarlia de Baragan ar putea sa imite cantecul altor pasari si ca era tinuta in colivii sau inmultita special pentru cantecul ei., mai ales in tarile meridionale, Spania, etc. Pe la noi nu prea am auzit de obiceiul acesta, nici macar in trecut.. In camp cantecul ei seamana destul de mult cu cel al ciocarliei obisnuite..

    RăspundețiȘtergere