Translate

miercuri, 25 septembrie 2013

CAPINTORTURA - Jynx torquilla

























        Stiam de numele acesta ciudat de pasare din copilarie, cand il gaseam un cuvant extrem de amuzant si curios. 











     Abia in vara aceasta am vazut insa pentru prima data capintortura in realitate. 
       Vara era pe sfarsite -ultimele zile de august- si familia de sfrancioci rosietici isi parasisera pe nevazute terenul lor de vanatoare si cuibarit. In locul lor a aparut capintortura.





          Legatura asta in teren cu sfranciocii rosietici era sa ma pacaleasca initial, sa nu dau importanta zborului ascuns prin tufisuri al noii pasari ivite. Semana cu un juvenil sau cu o femela de sfrancioc rosietic.  
         Semana si nu prea semana. Cateva caracteristici m-au facut sa reconsider silueta furisata si s-o observ mai cu atentie. In primul rand e o pasare un pic mai rotunjoara in abdomen decat femela de sfrancioc care pare mai subtirica. In al doilea rand, striatiile de pe cap se zareau de departe, la juvenilul de sfrancioc striatiile de pe crestet se vad doar de la o distanta mai mica, sunt mai palide. In al treilea rand zburatacea mai ascuns prin arbori si arbusti, pe ramurile de jos dar mai aproape de trunchi. Femelele si juvenilii de sfrancioc folosesc mai ales varful ramurilor, desi si ei prefera ramurile mai apropiate de sol,in timp ce masculul pare sa le prefere pe cele mai inalte,chiar varful pomilor deseori. In al patrulea si ultimul rand, cand m-am lamurit definitiv ca nu o femela sau un juvenil de sfrancioc am in bataia ochilor, a fost atunci cand am vazut ca se arunca la sol ca sfranciocii dar nu mai revine de-acolo, zabovea suspect de mult timp. 



       Nu insectele in zbor o interesau pe capintortura ci musuroaiele de furnici de la sol care se ridicau din loc in loc prin iarba inalta. 





Din pacate nu am putut sa-i fac nicio poza in camp deschis pentru simplu motiv ca acesta nu exista. Pe sol iarba inalta, felurite plante cu frunza ingusta sau lata, o poiana salbaticita, cu multe crengi cazute la pamant si cu multe musuroaie de furnici din gramajoare de lut galben. Poiana era marginita de arbori si arbusti de toate soiurile, facand un perete dens si intunecos de frunzisuri si fructe de toamna.




Practic o zaream doar atunci cand se speria de mine si zbura, fie din iarba , fie din frunzis. Nu zbura prea departe, o vedeam ca se aseaza in arbusti dar frunzisul era atat de compact, camuflajul ei atat de perfect incat nu o mai zaream nici cu ochii daramite sa mai incadrez ceva. Stia si ea ca acolo devine invizibila, statea neclintita probabil si ii pierdeam urma. O singura data s-a asezat intr-un maces impletit intr-un crusin tanar, care mai lasa niste vagi spatii goale printre frunze.







 Acolo am putut sa-i observ ciocul ascutit, net diferit de cel al sfranciocului, si striatiile cafenii de pe fata, de sub gat, de pe crestet. Are si o pozitie specifica, nemaiintalnita la alte pasari, cu capul si ciocul alungite in sus. Cu capul ascuns dupa o crenguta ma urmarea si ea, ma tinea sub observatie. Am incercat sa schimb pozitia sa o prind mai bine in poza dar ei nu i-a placut miscarea si a zburat.


    Am ramas decat cu musuroaiele de furnici pe care am inceput sa le cercetez mai indeaproape. Pe unul din ele trona o frumoasa soparla de smarald, un guster frumos. Si el luase pozitia incremenita, convins fiind ca nu il vad asa verde in iarba verde. Nu era o soparla mica, cca 25 cm, musuroaiele erau chiar mari, adevarati muntisori prin iarba inalta.









       Capintortura se mai numeste si cap-intors, sau capintors..cred ca asta e denumirea populara propriu-zisa, capintortura pare un cuvant cam pretentios. E o pasare frumoasa care face parte din familia ciocanitorilor. In teren insa nu prea aduce cu cele din familia ei. De fapt nu prea seamana exact cu nimeni, e o pasare originala ca infatisare , cu un nume original. Numele e dat de un obicei de-al ei de a-si rasuci capul in toate felurile ca un sarpe, chiar si sasaie ca un sarpe, astfel incat sa para o reptila veninoasa si sa-si alunge prin aceasta inteligenta deghizare eventualii dusmani, mai ales la cuib. Cuibul si-l face in scorburi. Teritoriul ei preferat este cel observat si de mine - padure de foioase cu luminisuri si poieni. Poate ca ar fi ocupat si inainte de 1 septembrie spatiul in care am vazut-o eu insa sfranciocii rosietici sunt destul de teritoriali cu pasarile pe care le vad la sol, nu cred ca ar fi tolerat capintortura pe terenul lor. 






Capintortura e o pasare migratoare, singura din familia ciocanitorilor de la noi care migreaza departe, in Africa in principal, la sud de Sahara.
     31 martie si 13 aprilie 2016, inca doua intalniri cu doua exemplare de capintortura, probabil in pasaj de primavara.
















8 comentarii:

  1. nu am auzit de aceasta pasare...
    asa cum ne-ati obisnuit, fotografiile sunt minunate!
    Alina.

    RăspundețiȘtergere
  2. Iar eu degeaba auzisem ca nu o vazusem decat in poze...E o pasare foarte furisata si bine camuflata. iar vazuta din departare, chiar si 10-15 m, e destul de greu de deosebit de multimea de alte pasari maronii care zboara prin paduri si poiene.
    Multumesc pentru vizizta si aprecieri!

    RăspundețiȘtergere
  3. mai bine auzit si vazut in poze, decat ca mine nici vazut nici auzit pe undeva.
    aici am ocazia sa citesc informatii frumoase, concrete si utile despre cele mai frumoase pasari prezentate de dvs. in absolut toate articolele!
    multumesc!
    Alina.

    RăspundețiȘtergere
  4. Pana la inceputul acestui an nici eu nu stiam sa recunosc prea multe pasari , dar dorinta de a sti ce avem in jurul nostru m-a facut sa progresez in acest sens. Ca sa poti vedea pasarile trebuie in primul rand sa vrei sa le vezi, marea majoritate a oamenilor nu le baga in seama. Ca si fapt divers: de cand am inceput sa ma uit dupa pasari mi s-a schimbat si directia privirii, ma uit mai des in sus ca de obicei si orice zbor in raza mea imi atrage atentia. Cred ca si perceptia despre mediul inconjurator se schimba. Revenind la capintortura precizez ca s-a intamplat odata sa vad un exemplar foarte aproape de o familie de sfrancioc rosiatic, cum ar veni in doi copacei alaturati, initial am crezut si eu ca pozez sfrancioc, dar uitandu-ma mai bine (acasa) mi-am dat seama ca era si o capintortura pe acolo. Probabil se tolereaza reciproc?

    RăspundețiȘtergere
  5. Foarte interesant ce spui, eu ma grabisem sa trag concluzia ca nu s-ar tolera din cauza ca vazusem capintortura imediat ce sfranciocii rosietici parasisera terenul (cam devreme mi s-a parut si disparitia lor, in ultimele zile de august) De fapt, doar dupa multe observatii si ale noastre si din ce mai citim putem trage niste concluzii, si acelea provizorii. Deci, sa mai urmarim...

    RăspundețiȘtergere
  6. Pot sa va trimit 2 - 3 poze cu specia, poze de amator nu profesioniste; daca doriti pot fi contactat pe adresa torcolsebes@yahoo.com. Numele meu: Toncean Florin, profesor de biologie

    RăspundețiȘtergere
  7. Da, multumesc. Am vazut pe net sau in carti poze cu aceasta specie, amatoricesti sau profesioniste, imi sunt dragi toate. E importanta si poza dar mai ales observatia.Daca sunteti pasionat puneti fotografiile de observatie pe un site ca sa le putem admira noi , iubitorii de pasari.

    RăspundețiȘtergere
  8. adresa mea de email este pasariromania@yahoo.ro

    RăspundețiȘtergere