Translate

marți, 23 aprilie 2013

CODROS DE MUNTE (2) - Phoenicurus ochruros










       Marea sta singura si frumoasa. Nu e nimeni s-o priveasca, nu e nimeni sa-i admire culorile caraibiene de ametist,safir si smarald. Pe plaja fina si alburie se bucura de soare firele de nisip si atat.






       E atat de frumoasa marea aceasta secreta de aprilie incat un codros de munte a decis sa se faca codros....de mare.




       Briza marina scartaie usor poarta gradinii ce va rasuna in curand de glasuri omenesti. Un hotel alb urias sta pustiu si priveste impasibil zarea prin zeci de ochi aprinsi de la soare. Un hotel, doua hoteluri....zeci de hoteluri fac acelasi lucru cu fata spre mare.









        Cu putina imaginatie zici ca Piatra Craiului sau stancile Ceahlaului s-au mutat la malul marii. Si de ce nu? Piatra peste piatra, cu brane si crevase, cu piscuri si suprafete slefuite care sclipesc in lumina, de ce nu s-ar opri aici si codrosul de munte..de muntele Olimp..sau Venus sau Jupiter..nu mai retin exact.
        O aluna ramasa pe jos din sezonul trecut. Mergea bine cu o bere la rece intr-un alt timp, intr-un alt registru. Acum e delicatesa codrosului de munte care se lupta cu aluna putin mirat ca nu a fost pe-aici nici o veverita sa o culeaga inaintea lui.












       E singur codrosul cel frumos. Un mascul in plin penaj de primavara, in floarea varstei. "Floarea" varstei insemnand doua dungute albe cochete abia ghicite in penajul negru cu rosu. Doar masculii in putere au aceste tuse de penel alb pe aripile negru intens. Si acest codros din poza chiar e un mascul splendid in plina barbatie si plin curaj, un explorator deschizator de drumuri.



       E stapanul plajei si al liniei de munti artificiali ridicati de om la briza Marii Negre. Are oare si o mandra mireasa aici la Marea cea mare? Si-au pus deja cuibul la etajul 4, 6 sau 9, unde o fi vrut domnita? Sau face doar o scurta vacanta pe litoral si pleaca mai departe?
        Nu stiu asta. Stiu doar ca deocamdata s-a instapanit pe plaja, pe gradina, pe aleile pustii..
        Vantul bate si iar bate si scartaie poarta hotelului pustiu pe care scrie "No trespassing". Parca mi-ar vorbi insusi codrosul si mi-ar spune - "No trespassing! aici e castelul meu de la malul marii!"

        






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu