Translate

duminică, 3 februarie 2013

SCATIUL - Carduelis spinus

















       Scatiul este o pasare micuta si foarte vioaie. Culoarea lui verde cu striatii si tuse de galben se asorteaza foarte bine cu padurea de brad unde cuibareste si isi duce traiul. Cu ciocul mic dar puternic si relativ ascutit mananca tot felul de semincioare disponibile in padurea de conifere si mesteceni. Isi face un cuib bine rotunjit si prins intre crengile molizilor inalti.
       Eu l-am vazut adeseori in perioada de toamna si iarna inzapezita cand coboara de la munte spre zavoaiele de arin negru.






 Stoluri de cate 10-20 scatii sosesc cu zbor compact si ondulat in cate un arin plin de seminte si incep sa ciupeasca cu cioculetele in variate posturi de acrobati.Unii falfaie din aripi nemultumiti de locul ales, altii atarna cu capul in jos dupa vreo bunatate, cei mai multi se strecoara printre crengile uscate cautand roada micilor conulete rotunde de arin.



       Sunt greu de fotografiat caci zboara doar pe varful arinilor inalti, arini plini de crengute,frunze uscate si fructificatii.Zavoaiele sunt dese, adesea intunecoase iar micii scatii foarte neastamparati.





       Am avut ocazia sa-i vad si intr-o imprejurare mai diferita decat obisnuitul stol gregar de iarna. Acum cand scriu e un februarie bland si umed. Zapezile s-au topit demult in Oltenia si prin gradini au inceput sa apara ghioceii.

Pe strazi se vand frumosii ghiocei pretinsi a fi din padurile tulcene. Oare cati ghiocei or mai rezista si in Tulcea daca tot sudul tarii e anuntat de apropierea primaverii prin ofrandele padurii dobrogene? Dar nu despre ghiocei voiam sa vorbesc. Un alt fel de "floricele" de primavara isi rasareau ieri culorile de prin covorul de frunze. O pereche de scatii, un "el" si o "ea" parasisera stolul si isi cautau acum mancarea in cuplu de indragostiti la poalele unor arini scuturati de vanturile iernii.









       As vrea sa cred ca e o pereche ce va ramane aici si va cuibari in vreun molid gasit aproape de paraiasul cu arini. Masculul scatiu are capul putin mai negru in frunte in timp ce femela este o nuanta mai deschisa in partea frontala. De la distanta si printre mii de ramurele sunt greu de deosebit.
        Am facut un mic filmulet pe malul acelui paraias umbrit de aninisuri.Probabil ma observasera insa se simteau aparati de scutul de crengute care strajuiau comoara lor de semincioare imprastiate pe jos.



       A se observa viteza cu care ciugulesc invizibilele semincioare din covorul de frunze.

       M-am bucurat sa vad pentru prima data acesta scena "casnica" cu o pereche de scatii aflati probabil in faza logodnei. Desigur si incursiunile lor in stol de iarna sunt spectaculoase si frumos de privit.

















2 comentarii:

  1. Foarte frumos! mi-a placut, nu stiam cum se numeste aceasta pasare!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc! Ma bucur ca am reusit sa-l "popularizez" pe micutul asta frumos si verzui.

      Ștergere